„Fraţilor, uitaţi-vă la voi care aţi fost chemaţi: printre voi nu sunt mulţi înţelepţi în felul lumii, nici mulţi puternici, nici mulţi de neam ales. Dar Dumnezeu a ales lucrurile nebune ale lumii, ca să facă de ruşine pe cele înţelepte.” – 1 Corinteni 1:26-27
„Sânge albastru” – Expresia vine din Spania evului mediu, când marii aristocraţi susţineau că în vinele lor curge sânge pur albastru, spre deosebire de nobilii „de categorii inferioare”, care au suferit felurite amestecuri de sânge, mai ales de sânge maur. Alegerea culorii albastre pentru sânge se explică prin faptul că, în mare parte, costumele, blazoanele şi mai cu seamă cordoanele şi panglicele decoraţiilor erau pe atunci azurii, albastrul fiind culoarea preferată şi reprezentativă a membrilor înaltei aristocraţii. Ei doreau astfel să se deosebească atât de tagma prelaţilor, care adoptaseră veşminte de culoare roşie (de unde şi denumirea de „roşu-cardinal”), cât şi în special de „vestoanele verzi” populare (culoarea verde fiind a vulgului).
De altfel, încă la Roma şi mai ales la Constantinopol pe vremea Bizanţului, publicul se împărţea la circuri şi pe hipodrom în „albaştri” şi „verzi”, după culoarea bluzelor călăreţilor din arenă. Rivalitatea a trecut de la spectacole în viaţa publică şi din capitală în tot imperiul, culoarea albastră fiind agreată îndeosebi de pătura nobilă. Însuşi împăratul trebuia să aleagă una dintre culori. Iustinian, pronunţânduse pentru „albaştri”, a determinat, în anul 532, o răscoală şi o ciocnire sângeroasă între cele două tabere (cunoscută sub denumirea „Nika”), din care pricină era să-şi piardă şi tronul, căci „verzii” proclamaseră împărat pe prinţul Hypatius.
Cu timpul, expresia „sânge albastru”, care desemnează o obârşie nobilă, s-a colorat şi cu o nuanţă de ironie.
Dicţionar de cuvinte, expresii, citate celebre – I. Berg
articol preluat de pe Gândul de dimineață – 12.07.2016 – solascriptura.ro
