Gândul de dimineață – 20.10.2016 – solascriptura.ro

     „Doamne, Tu eşti stânca mea, cetăţuia mea, izbăvitorul meu! Dumnezeule, Tu eşti stânca mea în care mă ascund, scutul meu, tăria care mă scapă şi întăritura mea!” – Psalmul 18:2
    Pe stâncile abrupte ale munţilor din zona Meteora, între Munţii Koziaka şi Antihasion din Tesalia, se află faimoasele mânăstiri din Meteora. Adjectivul grecesc „meteoron” înseamnă „suspendat în aer”. Mânăstirile seamănă cu nişte cuiburi de vulturi suspendate între cer şi pământ. Meteora reprezintă una dintre cele mai neobişnuite atracţii turistice din lume.

    Mânăstirile, construite pe piscurile unor stânci înalte şi greu accesibile, au oferit un refugiu relativ sigur călugărilor Bisericii Ortodoxe de-a lungul mai multor perioade din istoria Greciei. E posibil ca stâncile să fi fost descoperite de călugării isihaşti, care doreau să se retragă din lume şi să fie mai aproape de Dumnezeu. În urmă cu mai bine de 1000 de ani, primii locatari trăiau în grote săpate în stâncă.

    Construirea mânăstirilor a fost iniţiată la sfârşitul sec.al XIV-lea, iar următoarele două secole au reprezentat o perioadă de măreţie pentru comunitatea monahală, 24 de stânci fiind ocupate de câte o mânăstire de sine stătătoare. Acestea au fost construite prin urcarea materialelor pe stânci cu ajutorul unor scări mobile de lemn, strâns legate cu frânghii. Materialele erau asamblate ulterior la faţa locului şi acoperite cu un material primitiv de construcţie. Cei care locuiau aici ajungeau sus în vârf cu ajutorul frânghiilor, scărilor mobile şi al unor plase speciale prinse de stânci. Treptele au fost săpate în stânci abia la începutul sec. XX.

    Fondatorul comunităţii a fost Atanasius Athonitul, un călugăr care venea de la Athos. În 1336, s-a alăturat sihaştrilor care trăiau în grote şi, foarte curând, în ciuda principiilor sale extrem de ascetice, a strâns în jurul său mulţi alţi admiratori ai acestor locuri stâncoase.

    Colecţia În jurul lumii 20 octombrie

    articol preluat de pe Gândul de dimineață – 20.10.2016 – solascriptura.ro

    Gândul de dimineață - 20.10.2016 - solascriptura.ro - 2016. Mânăstirile, construite pe piscurile unor stânci înalte şi greu accesibile, au oferit un refugiu relativ sigur călugărilor Bisericii Ortodoxe de-a lungul mai multor perioade din istoria Greciei. E posibil ca stâncile să fi fost descoperite de călugării isihaşti, care doreau să se retragă din lume şi să fie mai aproape de Dumnezeu. În urmă cu mai bine de 1000 de ani, primii locatari trăiau în grote săpate în stâncă.
    Sola Scripturahttp://solascriptura.ro
    Gânduri preluate de pe site-ul SolaScriptura.ro

    Din aceeași categorie

    Gândul de dimineață – 02.01.2017 – solascriptura.ro

     „Boul îşi cunoaşte stăpânul şi măgarul cunoaşte ieslea stăpânului său, dar Israel nu Mă cunoaşte,...

    O călătorie de neuitat

    În urmă cu 16 ani erai un student evanghelist şi ai venit la mine, iar eu am cumpărat Tragedia Veacurilor şi Viaţa lui Iisus. Acele cărţi m-au condus la Isus şi la adevărurile din Biblie. Acum, împreună cu copiii şi nepoţii mei, suntem membri ai Bisericii Adventiste. Am călătorit de departe să vin astăzi aici şi să vă spun povestea mea. Vă mulţumesc din inimă!

    Succesul este al tuturor

    Indiferent de situaţiile şi provocările prin care ne trece viaţa, ochii noştri să fie aţintiţi spre Dumnezeu. Pentru anul care vă stă în faţă, vă propun să faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru a deveni oameni de succes, la fel ca Avram Hershka, care nu s-a dat bătut, ci a dat tot ce a avut mai bun până a ajuns un om renumit în întreaga lume.

    Noi perspective

    Cu paşi şovăielnici, încerc să trec peste pragul anului, luându-mi cu mine în imaginaţie familia, pe cei apropiaţi sufletului meu, cei care m-au ajutat şi s-au rugat pentru mine... Pe lângă ei, îmi iau toiagul lui Dumnezeu - experienţele personale pe care le-am făcut cu El, ce mă încurajează.

    Publicate astăzi

    Primii patru oameni din lume

    Resentimentele cresc în timp dacă nu suntem atenți și dacă nu păstrăm o legătură deplină cu Dumnezeu.

    În fiecare zi, un capitol

    Dumnezeu ne promite că nu ne va „lăsa” și nu ne va „părăsi”, indiferent de circumstanțe. Am simțit conducerea divină – am văzut o schimbare care conducea spre creștere spirituală.

    Dreptatea

    Toţi cei care „flămânzesc şi însetează după neprihănire” sunt numiţi „ferice”. Dumnezeu îi numeşte oameni fericiţi. Înţelegi acest lucru? Ei vor fi categoric săturaţi în virtutea dreptăţii divine.

    Paşte mieluşeii şi oiţele mele!

    Doamne, dă-ne înțelepciune să fim buni mentori și pune în inima noastră iubire față de copiii și tinerii bisericii Tale! PROVOCARE: Încearcă astăzi să înveți numele tuturor copiilor și tinerilor din biserica ta! Apoi, roagă-te pentru fiecare nume în parte!

    Jellem, amit a világ elismer

    "Legyetek feddhetetlenek és tiszták, Isten szeplőtlen gyermekei az elfordult és elvetemedett nemzetség közepette, akik közöttfényletek,...