Articolul precedentM-aţi vizitat
    Articolul următorCei 144 000

    Gândul de dimineață – 13.12.2016 – solascriptura.ro

    „Domnul Dumnezeu Mi-a dat o limbă iscusită, ca să ştiu să înviorez cu vorba pe cel doborât de întristare.” – Isaia 50:4
    Flori, ursuleți de pluş, colaje cu fotografii din reviste. Muzicienii sunt obişnuiți să le primească pe toate acestea de la fani. Pentru rockerul canadian Robb Nash însă, cele mai prețuite suveniruri de la fani sunt scrisorile lor de adio.

    În urmă cu câțiva ani, Nash, care devenea tot mai apreciat ca vorbitor motivațional pentru liceeni, a primit un telefon disperat de la directorul unei şcoli. O elevă tocmai se sinucisese şi în urma ei lăsase un bilet de adio în care spunea că a făcut gestul ca parte a unui pact cu o prietenă. Scrisoarea nu spunea însă şi numele acesteia. Directorul l-a invitat pe Nash să vină să le vorbească elevilor lui, dar nu despre problemele adolescentine, aşa cum făcea de obicei, ci exact despre sinucidere.

    Subiectul nu-i era deloc străin cântărețului, care trecuse el însuşi printr-o perioadă neagră, în care a contemplat ideea de a-şi lua viața. Aşa că a acceptat invitația şi le-a mărturisit elevilor ce a simțit în cele mai tulburi momente ale lui şi cum era cât pe ce să îşi ia adio de la viață. „Știu că cineva în această cameră simte acelaşi lucru”, a spus el publicului. „Vreau ca acea persoană să ştie că nu e singură.” La finalul discursului, o fată s-a apropiat de el şi, cu lacrimi în ochi, i-a întins un bilet. Era scrisoarea pe care intenționa să le-o lase părinților ei după ce avea să se sinucidă, weekendul acela. Nash a înțeles atunci că subiectul suicidului ar trebui să devină central în prelegerile lui, mai ales că sinuciderea este a doua cauză de mortalitate a tinerilor din Canada.

    Astăzi, Nash vizitează şcoli şi centre de tineret, încercând să le aducă speranță adolescenților care nu mai văd nicio ieşire din problemele lor. Sute de astfel de tineri au venit la Nash, după câte o prezentare, şi i-au dat scrisorile prin care îşi luau „adio” de la cei dragi, ca o dovadă că nu le mai sunt necesare de-acum.

    articol preluat de pe Gândul de dimineață – 13.12.2016 – solascriptura.ro

    Gândul de dimineață - 13.12.2016 - solascriptura.ro - 2016. În urmă cu câțiva ani, Nash, care devenea tot mai apreciat ca vorbitor motivațional pentru liceeni, a primit un telefon disperat de la directorul unei şcoli. O elevă tocmai se sinucisese şi în urma ei lăsase un bilet de adio în care spunea că a făcut gestul ca parte a unui pact cu o prietenă. Scrisoarea nu spunea însă şi numele acesteia. Directorul l-a invitat pe Nash să vină să le vorbească elevilor lui, dar nu despre problemele adolescentine, aşa cum făcea de obicei, ci exact despre sinucidere.
    Sola Scripturahttp://solascriptura.ro
    Gânduri preluate de pe site-ul SolaScriptura.ro

    Din aceeași categorie

    Gândul de dimineață – 02.01.2017 – solascriptura.ro

     „Boul îşi cunoaşte stăpânul şi măgarul cunoaşte ieslea stăpânului său, dar Israel nu Mă cunoaşte,...

    O călătorie de neuitat

    În urmă cu 16 ani erai un student evanghelist şi ai venit la mine, iar eu am cumpărat Tragedia Veacurilor şi Viaţa lui Iisus. Acele cărţi m-au condus la Isus şi la adevărurile din Biblie. Acum, împreună cu copiii şi nepoţii mei, suntem membri ai Bisericii Adventiste. Am călătorit de departe să vin astăzi aici şi să vă spun povestea mea. Vă mulţumesc din inimă!

    Succesul este al tuturor

    Indiferent de situaţiile şi provocările prin care ne trece viaţa, ochii noştri să fie aţintiţi spre Dumnezeu. Pentru anul care vă stă în faţă, vă propun să faceţi tot ce vă stă în putinţă pentru a deveni oameni de succes, la fel ca Avram Hershka, care nu s-a dat bătut, ci a dat tot ce a avut mai bun până a ajuns un om renumit în întreaga lume.

    Noi perspective

    Cu paşi şovăielnici, încerc să trec peste pragul anului, luându-mi cu mine în imaginaţie familia, pe cei apropiaţi sufletului meu, cei care m-au ajutat şi s-au rugat pentru mine... Pe lângă ei, îmi iau toiagul lui Dumnezeu - experienţele personale pe care le-am făcut cu El, ce mă încurajează.

    Publicate astăzi

    Patru stele ale generalului

    Erau câteva lucruri pe care ucenicii le-au pierdut din vedere. Din moment ce El, Învățătorul, Își punea viața în mâinile Tatălui ceresc dimineața când Se ruga, încă înaintea apariției zorilor, avea totală încredere în ocrotirea divină. Iar al doilea lucru era acela că, dacă ajungea într-o situație complicată, El știa că poate să ceară ajutor chiar și împotriva furiei naturii. Când te încredințezi lui Dumnezeu, El poate să te scape.

    Atunci când dezastrul lovește

    Este remarcabil și faptul că nu am auzit niciodată atâtea persoane care să recunoască public bunătatea lui Dumnezeu, în ciuda situației lor teribile; sunt sigură că El a fost plăcut impresionat de aceasta!

    Răbdarea şi perseverenţa

    Câteodată, când lucrurile merg prost, simţăminte de descurajare ne vin în minte şi ne fac să credem că nu merită să mai luptăm pentru nimic. Dar, uneori, momentele ca acestea sunt cele care ne dau ocazia să facem din viaţa noastră o sursă de inspiraţie pentru alţii.

    Aşa am văzut la tata!

    Este timpul să ne rugăm cu mult interes ca Dumnezeu să ne deschidă ochii pentru a putea croi cu picioarele noastre cele mai drepte cărări. PROVOCARE: Fii foarte atent la ce faci, ca să nu te simți vreodată cu musca pe căciulă tocmai atunci când ar trebui să-i avertizezi sau să-i mustri pe cei care vin pe urmele tale!

    Őrizzük meg az isteni világosságot!

    „Kérlek azért titeket, atyámfiai, az Istennek irgalmasságára, hogy szánjátok oda a ti testeiteket élő, szent...