Gândul de dimineață – 27.01.2017 – solascriptura.ro

    „Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui.” – Isaia 58:1

    Nadia Murad Basef (23 de ani), o tânără refugiată aparţinând comunităţii yazidite, a fost distinsă cu Premiul „Vaclav Havel” pentru Drepturile Omului.

    În august 2014, atunci când gruparea Stat Islamic a atacat pentru prima dată comunitatea yazidită din nordul Irakului, Nadia Murad s-a aflat printre cele 3.000 de fete şi femei tinere care au fost separate de bărbaţii din familiile şi comunitatea lor şi vândute ca sclave. Despărţită de tatăl şi de fraţii ei, Nadia a putut vedea, de la al doilea etaj al şcolii în care fusese sechestrată, cum membrii SI îi ucideau pe bărbaţi. Știa că şase dintre fraţii ei fuseseră deja ucişi şi că trei reuşiseră să scape. Nu mai ştia nimic despre tatăl ei.

    La scurt timp, a fost despărţită şi de mama ei, care a fost trimisă nu se ştie unde, împreună cu alte femei în vârstă. Celelalte ostatice au fost transportate din şcoala locală în Mosul, aflat sub ocupaţia SI. Acolo au fost împărţite, ca nişte obiecte, între membrii grupării, care le-au batjocorit şi le-au bătut, apoi le-au vândut mai departe.

    Deşi ştia că nu are şanse să fugă, Nadia a încercat totuşi de două ori să evadeze. Prima dată a fost prinsă de „stăpânul” ei şi bătută. A doua oară, o familie de musulmani care nu avea nicio legătură cu SI a ajutat-o să scape, oferindu-i o abaya neagră (veşmânt islamic) şi o carte de identitate musulmană. Tot această familie a ajutat-o şi să ajungă la graniţa irakiană şi să poată fugi în Germania.

    Aducând înaintea comunităţii internaţionale situaţia cruntă a etniei pe care o reprezintă, Nadia a fost aplaudată de participanţii la Consiliul de Securitate al ONU, lucru despre care preşedintele consiliului a atras atenţia că nu se întâmplă niciodată în cadrul unor astfel de sesiuni.

    articol preluat de pe Gândul de dimineață – 27.01.2017 – solascriptura.ro

    Gândul de dimineață - 27.01.2017 - solascriptura.ro - 2017. „Strigă în gura mare, nu te opri! Înalţă-ţi glasul ca o trâmbiţă şi vesteşte poporului Meu nelegiuirile lui.” - Isaia 58:1
    Sola Scripturahttp://solascriptura.ro
    Gânduri preluate de pe site-ul SolaScriptura.ro

    Din aceeași categorie

    Promisiuni – promisiuni

    Ia trei hotărâri pentm un an nou, sănătos, şi fă această rugăciune: „Doamne, dă-mi puterea Ta să îndeplinesc hotărârile pe care le-am luat, căci duhul meu este plin de râvnă, dar trupul meu este slab. Amin.”

    În mâinile Tatălui

    „Nu îmi este frică de moarte, eu ştiu să mor. Vă promit înaintea lui Dumnezeu, că dacă voi simţi că vine în această noapte, voi ridica mâinile şi voi spune: «Binecuvântat să fie Dumnezeu!»” Emmanuel Kant #ultimelecuvinte #viaţaestedelaDumnezeu

    Aşa pot fi, în sfârşit, cu Isus al meu

    Pe cât e de sigur că va veni această zi, pe atât de sigur e că Isus este cu noi în fiecare zi a vieţii noastre, stă alături de noi în necazurile pe care le avem şi ar vrea să ne dea putere şi bucurie. Intrând într-un nou an, haideţi să umblăm cu El în fiecare zi, aşa cum şi El merge alături de noi!

    Isus, cel mai bun prieten al tău

    Isus a trecut prin toate astea când a trăit pe acest pământ. Şi în toată viaţa Lui, El a tânjit după a avea pe cineva cu care să-şi împărtăşească gândurile şi scopurile, cineva cu care să aibă o adâncă părtăşie? El încă tânjeşte după aceasta? Nu vrei tu să fii prietenul Lui?

    Publicate astăzi

    De la monoclu la ochelari

    Într-un sens figurat, fiecare dintre noi vede lumea prin propriile lentile. Din acest motiv o vedem atât de diferit. Nu uita acest lucru azi, când vei avea impresia că ceilalți au ceva, că nu văd lucrurile corect. Te va ajuta să manifești mai multă toleranță și înțelegere.

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Bunicuţa

    Despre bunici se spune că nepoţii sunt ca o coroană pentru el. Despre copii, textul spune că părinţii sunt mândri de ei. Toţi suntem incluşi în acest text, chiar dacă nu toţi suntem părinţi sau bunici, toţi suntem copii şi toţi trebuie să avem un respect profund faţă de generaţiile trecute.

    Acceptă-mă așa cum sunt!

    Doamne, Te rog să mă ajuți să-mi accept copilul așa cum este și să-i pot arăta, prin vorbe și fapte, aprecierea mea! PROVOCARE: Ia-ți timp astăzi să stai de vorbă cu copilul tău, să îl asiguri de toată prețuirea pe care i-o porți și să te străduiești ca, prin purtarea ta, să simtă acest sentiment înălțător!

    A biztos prófétai szó

    „Mert e látomás bizonyos időre szól, de vége felé siet és meg nem csal; ha...