Privit prin ţeava puştii (1)

    Ocroteşte cărările neprihănirii şi păzeşte calea credincioşilor Lui. (Proverbele 2:8)

    Pe când aveam 18 ani şi eram în primul an la facultate, m-am hotărât ca în vacanţa de primăvară să ajut la înaintarea Evangheliei prin împărţirea de literatură. Tocmai aflasem că o echipă de lucrători se îndrepta spre oraşul în care îmi petrecusem prima parte a copilăriei, aşa că m-am înscris şi eu pentru a mă alătura lor, entuziasmat de ideea de a spune despre Hristos celor din locul în care mi-am petrecut copilăria.

    Echipa noastră de opt persoane a fost întâmpinată de o vreme răcoroasă, cu temperaturi sub minus 5°C. Ne-am ţinut discursul la sute de case, în timp ce afară fulgii se aşezau uşor. Dar Dumnezeu ne-a binecuvântat, ca întotdeauna. Fiecare persoană din grupul meu a avut vânzări record. Genţile care au fost pline de cărţi s-au golit imediat şi a trebuit să sunăm la şcoală să ne trimită mai multe cărţi.

    Oraşul în care făceam colportaj era unul dintre cele mai periculoase 25 de oraşe din Statele Unite, dar, bazându-mă pe tinereţea mea şi crezând în protecţia lui Dumnezeu, ignoram orice pericol. Spre sfârşitul vacanţei de primăvară, am ajuns într-o zonă recunoscută pentru infracţiuni violente. Mi-am umplut geanta cu Calea către Hristos şi Viaţa lui Iisus. Nu era o zonă în care să mergi cu cărţi de bucate sau de sănătate. Traversam rapid cartierul, deoarece aveam parte de multe respingeri.

    Până după-amiază, reuşisem să bat la sute de uşi. Am ajuns apoi pe o stradă de la marginea oraşului, unde casele erau construite în linie, iar zona arăta ca răvăşită de război. Fiind foarte frig, degetele mele erau atât de roşii de la bătăile repetate la uşi, încât începusem să bat cu dosul pumnului. Străbătusem deja jumătate din cartier când am bătut sau, mai bine zis, am încercat să bat la o uşă.

    – Cine e? s-a auzit o voce aspră.

    – Benjamin, am răspuns eu.

    – Ce vrei? s-a auzit vocea nerăbdătoare de dincolo.

    – Vreau să vă arăt ceva, am strigat eu.

    Chiar atunci uşa s-a deschis şi în faţa mea a apărut o puşcă cu două ţevi!

    Benjamin Baker, Statele Unite ale Americii

    Kelch Kalie
    Doar in cer vom afla cate vieti au fost schimbate de atingerea Duhului Sfant cu ajutorul literaturii. Experientele din aceasta carte ne prezinta o licarire a harului lui Dumnezeu manifestat in vietile a aproape 50000 de evanghelisti cu literatura si a altor persoane care duc vestea buna a mantuirii. Citind aceste istorisiri, tu poti intalni harul Lui Dumnezeu in viata ta. Speram ca ele te vor inspira sa fii si tu mesagerul lui Dumnezeu.

    Din aceeași categorie

    Ioan – chemarea vieții veșnice

    Se caută asociaţi care să promoveze viaţa cea veşnică. Poţi fi un fericit beneficiar şi agent de publicitate al ei!

    Ioan – râul vieții și pomul vieții

    Hrana şi apa veşnică nu vor fi un scop în sine, ci o sursă de bucurie personală şi recunoştinţă veşnică. Fiorul acesta poate şi trebuie deprins de pe acum.

    Ioan – cortul lui Dumnezeu cu oamenii

    Numai prin mântuire succesul personal este deplin. Cortul lui Dumnezeu mai are încă locuri disponibile. Unul poate fi al tău.

    Ioan – pământ transfigurat

    Pământul cel nou este rezervat biruitorilor alături de Dumnezeu în marea luptă dintre bine şi rău. Eşti şi tu candidat şi ai libertatea de a alege.

    Publicate astăzi

    10 Perfect, dar invizibil

    De multe ori suntem atrași sau impresionați de renumele cuiva. Faima este rezultatul colportării unor știri adevărate sau exagerate. O campanie isteață poate aduce faimă și unei nonvalori. Adevăratul succes este însă rezultatul lucrului constant, al perseverenței și al modestiei. Un om de succes va fi întotdeauna decent în a se lăuda cu performanțele lui și va considera permanent că mai are de crescut.

    Totul nou

    Mi-l pot imagina pe Isus oprindu-Se să admire frumusețea pe care o creează în viața ta și a mea. Să avem răbdare, pentru că Isus făgăduiește că „acela care a început în voi această bună lucrare o va isprăvi până în ziua lui Isus Hristos”.

    Acoperirea prejudiciului

    Cererea victimei pentru a putea ierta cuprinde recunoaşterea prejudiciului adus, pocăinţa, compasiunea pentru victimă şi o dovadă de empatie, precum şi o oarecare reparaţie. Aceasta este singura cale de eliminare a stresului emoţional.

    Casa Tatălui este casa Mea

    Doamne, învață-ne să prețuim întâlnirea cu Tine din fiecare Sabat și să venim cu bucurie la casa Ta! Provocare: Hotărăște-te ca în Sabatul viitor să participi la toate serviciile divine din biserica ta! Ajută-i și pe membrii familiei tale să meargă împreună cu tine!

    Az igazak feltámadása

    „Megelevenednek halottaid, és holttesteim fölkelnek: serkenjetek föl és énekeljetek, akik a porban lakoztok, mert harmatod...