Deschide-mi porţile neprihănirii, ca să intru şi să laud pe Domnul. (Psalmii 118:19)
Dumnezeu m-a chemat să fiu evanghelist cu literatură în anul 2000. Pe atunci, lucram într-unul din marile hoteluri din capitală. Soţia mea lucra deja în colportaj şi admiram foarte mult felul în care lucra şi conceptul de evanghelizare prin literatură. Mi-am spus în sinea mea: Dacă ea poate face această lucrare cu succes, eu de ce nu aş putea? După multă rugăciune, am luat hotărârea să mă înscriu şi eu şi am fost acceptat.
Într-o zi, făceam colportaj în aeroport şi am vândut un număr frumos de cărţi unui bărbat care lucra acolo. Am stabilit o dată anume când să mă întorc pentru plată, dar mai târziu mi-am dat seama că data respectivă era într-o zi de Sabat. Am hotărât să aştept şi să mă întorc lunea următoare.
Întorcându-mă la aeroport luni, am aflat că preşedintele altei ţări sosise pe acel aeroport pentru a ne vizita ţara. Paza de la aeroport era organizată foarte bine. Primul punct de verificare era ocupat de poliţia aeroportului, al doilea de poliţia naţională, al treilea era controlat de poliţia prezidenţială din ţara noastră, iar al patrulea era condus de corpul de control al preşedintelui care ne vizita. În plus, mulţi ofiţeri îmbrăcaţi în civil patrulau peste tot. Nici măcar angajaţilor aeroportului, dacă ajungeau cu întârziere, nu li se permitea accesul.
M-am rugat în taină şi i-am cerut lui Dumnezeu să intervină pentru a putea ajunge la clientul meu. Mi-am adus aminte de două lucruri: (1) Dumnezeu mă trimisese în lume şi oare aeroportul nu făcea parte din acea lume? (2) Dumnezeu mi-a făgăduit că va fi cu mine întotdeauna şi nu era acesta momentul în care aveam nevoie de prezenţa Sa? Aşa că am mers înainte şi am trecut nu doar de primul şi al doilea punct de securitate, ci de toate patru doar fluturând ecusonul de evanghelist cu literatură ca act de identificare. Aflat la biroul său, clientul meu a fost şocat să mă vadă acolo.
– Cum ai intrat până aici? m-a întrebat el.
– Dumnezeu a fost cu mine, i-am răspuns eu.
Mi-a plătit cărţile şi m-a condus să vizitez şi la alte persoane care lucrau în birou în acea zi. Şi ei au cumpărat cărţi. Cu siguranţă că Dumnezeu a deschis porţile pentru un scop bun şi îi mulţumesc Domnului pentru aceasta.
Benard Banga, Republica Democrată Congo
