Roadele care rămân

    „Nu voi M-aţi ales pe Mine, ci Eu v-am ales pe voi şi v-am rânduit să mergeţi şi să aduceţi rod, şi rodul vostru să rămână.” (loan 15:16)

    În luna iunie a anului 1998, am fost vizitată de o evanghelistă cu literatură şi aşa am început să citesc revista Semnele timpului. Acela a fost primul meu contact cu Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea. Acea femeie m-a vizitat în fiecare lună şi a ascultat cu atenţie şi sinceritate tot ce mă preocupa. Am aflat că locuia în apropierea casei mele şi am devenit prietene apropiate. După o vreme, m-a invitat să studiem Biblia şi aşa am început să ne întâlnim o dată pe lună, acasă la mine. La scurt timp după aceea, ea mi-a spus: „Capela noastră a fost reconstruită recent – acum e gata. Nu vrei să vii cu mine?” Am ezitat, dar am simţit că Dumnezeu mi-a dat un imbold pentru a mă încuraja să merg, şi am mers. În 2001, după mult studiu şi rugăciune, am fost botezată şi am început noua viaţă de creştină.

    În acea perioadă, mama soţului meu se afla într-o stare de demenţă, aşa că imediat după serviciul de închinare din Sabat dimineaţa trebuia să alerg înapoi acasă pentru a o îngriji. Apoi, o perioadă, am putut să participăm amândouă la închinare, până când, în anul 2005, a decedat.

    Soţul meu s-a pensionat în 2007, aşa că, având mai mult timp liber, am putut să accept mai multe responsabilităţi la biserică, fiind diaconeasă. Dar de fiecare dată când mă întorceam mai târziu acasă, din cauza îndatoririlor pentru diaconie, soţului meu nu îi convenea acest lucru şi atmosfera de la masa de prânz era foarte ciudată. Eu cred că voia lui Dumnezeu pentru mine este să fac din căminul nostru un cămin fericit şi călduros, aşa că am renunţat la diaconie. Totuşi, încă aveam în mine dorinţa de a lucra pentru lsus, aşa că m-am rugat: „Doamne, dacă Tu doreşti, Te rog, ajută-mă să fac lucrarea de evanghelizare prin literatură, căci eu aşa am fost îndrumată spre Tine.”

    Dumnezeu mi-a adus aminte de versetul biblic din Ioan 15:16, aşa că m-am hotărât să fiu evanghelistă cu literatură în cartierul meu. Iubesc munca pe care o fac şi mă rog zilnic ca printre multele persoane pe care le întâlnesc, să am „rodul care să rămână”.

    Noriko Sekiya, Japonia

    Roadele care rămân - 2016. În luna iunie a anului 1998, am fost vizitată de o evanghelistă cu literatură şi aşa am început să citesc revista Semnele timpului. Acela a fost primul meu contact cu Biserica Adventistă de Ziua a Şaptea. Acea femeie m-a vizitat în fiecare lună şi...
    Kelch Kalie
    Doar in cer vom afla cate vieti au fost schimbate de atingerea Duhului Sfant cu ajutorul literaturii. Experientele din aceasta carte ne prezinta o licarire a harului lui Dumnezeu manifestat in vietile a aproape 50000 de evanghelisti cu literatura si a altor persoane care duc vestea buna a mantuirii. Citind aceste istorisiri, tu poti intalni harul Lui Dumnezeu in viata ta. Speram ca ele te vor inspira sa fii si tu mesagerul lui Dumnezeu.

    Din aceeași categorie

    Ioan – chemarea vieții veșnice

    Se caută asociaţi care să promoveze viaţa cea veşnică. Poţi fi un fericit beneficiar şi agent de publicitate al ei!

    Ioan – râul vieții și pomul vieții

    Hrana şi apa veşnică nu vor fi un scop în sine, ci o sursă de bucurie personală şi recunoştinţă veşnică. Fiorul acesta poate şi trebuie deprins de pe acum.

    Ioan – cortul lui Dumnezeu cu oamenii

    Numai prin mântuire succesul personal este deplin. Cortul lui Dumnezeu mai are încă locuri disponibile. Unul poate fi al tău.

    Ioan – pământ transfigurat

    Pământul cel nou este rezervat biruitorilor alături de Dumnezeu în marea luptă dintre bine şi rău. Eşti şi tu candidat şi ai libertatea de a alege.

    Publicate astăzi

    Ca un copilaș

    Ce fericire să-i avem pe acești micuți care ne învață atât de multe despre noi înșine, despre viața însăși și despre cum să relaționam cu Tatăl nostru ceresc! Mă simt foarte binecuvântată! Ajută-mă, Doamne, să devin ca un copilaș!

    Fraţii Durer

    Iubirea pentru fratele tău este posibilă prin puterea care vine de sus. Vorbeşte astăzi cu fratele tău cu dragoste şi generozitate şi iartă-i dacă te-a ofensat, aşa cum vrea Domnul să faci. Relaţia voastră se va reface şi va deveni mai puternică.

    Asumă-ți responsabilitatea!

    Doamne, iartă-mă pentru ocaziile în care nu m-am purtat într-un mod responsabil cu copiii mei! PROVOCARE: Astăzi, dacă voi greși față de copilul meu, voi fi sincer și îi voi spune: „Este vina mea. Îmi pare rău!”

    A mennyei kapukon át

    „Hit által vitetett fel Énók, hogy ne lásson halált, és nem találták meg, mert az...

    Biruința este a Domnului! 2

    Și toată mulțimea aceasta va ști că Domnul nu mântuiește nici prin sabie nici prin...