Sub supravegherea radarului

„Iată ţi-am pus înainte o uşă deschisă pe care nimeni n-o poate închide, căci ai puţină putere şi ai păzit Cuvântul Meu şi n-ai tăgăduit Numele Meu.” (Apocalipsa 3:8)

Cea mai mare bucurie a mea este să lucrez în colportaj. Într-o zi, lucrând în Moscova împreună cu alţi evanghelişti cu literatură, una dintre colegele mele a trebuit să plece mai devreme, aşa că mi-a dat mie comenzile clienţilor ei şi datele de contact pentru o mare firmă de arhitectură şi design. Am preluat comanda şi mi-am umplut rucsacul de cărţi, în caz că mai era şi altcineva interesat.

Clienta a venit şi m-a trecut de punctul de securitate, spre biroul ei. În acel birou erau şi alţi angajaţi şi le-am oferit şi lor cărţi. Am mers apoi din birou în birou. Într-unul din birouri, o doamnă din biserica noastră s-a prefăcut că nu mă cunoştea şi a început să le spună celorlalţi lucruri bune despre cărţi. Ca urmare a prezentării pe care a făcut-o, curând am rămas fără cărţi.

Aproape în fiecare zi aduceam cărţi şi mergeam din birou în birou. Am bătut inclusiv la uşa persoanelor celor mai din vârf în acea firmă. Mulţi dintre ei au cumpărat cărţi de sănătate şi familie. Unii au cumpărat chiar şi Tragedia Veacurilor.

De același autor

În cele din urmă, după ce am fost pe la toate birourile de la cele şapte etaje, am dat peste un ofiţer de pază care mi-a cerut să plec imediat. Nici măcar nu m-a lăsat să îmi iau lucrurile personale. Era toamna târziu şi era frig. Aşa că iată-mă afară, fără acte şi fără bani. Atunci m-am rugat: „Doam-ne, Te rog, ajută-mă!”

Nici nu am apucat bine să termin rugăciunea, că uşile automate s-au deschis pentru că cineva ieşea. Am fugit atunci repede înăuntru şi am alergat să îmi iau lucrurile. I-am spus doamnei adventiste ce se întâmplase şi mi-am luat rămas-bun.

Ieşind din clădire, m-a zărit acelaşi ofiţer de securitate. „Cum ai intrat din nou aici?” Fără să spun vreun cuvânt, l-am mulţumit lui Dumnezeu pentru mila Sa. Timp de o lună, am intrat şi am ieşit din acea clădire, dar el nu m-a observat până în acea zi. Când ne încredem în Dumnezeu, El deschide şi închide uşi, pentru ca noi să le putem propovădui Cuvântul Său celor care au nevoie să audă Vestea Bună.

Anna Alekseeva, Rusia

Comentariile sunt închise

Sub supravegherea radarului 1 pe e-mail">
Primește devoționalele
pe e-mail
Abonează-te pentru a primi devoționalele pe e-mail în fiecare zi.
Te poți dezabona oricând prin link-ul de dezabonare din fiecare mesaj trimis.