Am luat cărticica din mâna îngerului şi am mâncat-o: în gura mea a fost dulce ca mierea, dar, după ce am mâncat-o, mi s-a umplut pântecele de amărăciune. (Apocalipsa 10:10)
Administram un magazin din piaţa Sincelejo când, într-o zi, un tânăr a intrat în magazin cu o carte şi a întrebat dacă puteam să îi dau jumătate de kilogram de orez în schimbul cărţii. Nefiind interesat de carte, i-am dat orez şi am pus cartea pe un raft. Din cauza stilului meu de viaţă dezordonat şi din cauza datoriilor pe care le aveam, am dat faliment dar, într-o zi am observat acea carte pe raft şi am început să o citesc. Cu cât citeam mai mult, cu atât îmi plăcea mai tare. Am simţit nevoia de a-L căuta pe Domnul. I-am făcut o vizită unui prieten şi i-am spus despre carte. El a spus: „O, şi eu am citit acea carte. E foarte bună. Continuă să o citeşti.”
A doua zi, i-am spus că vreau să devin creştin. Şi el dorea acest lucru, aşa că am început să Îl căutăm pe Dumnezeu în mai multe biserici, dar mesajul lor contrazicea ce citisem în carte. I-am întrebat pe pastori, dar ei nu puteau să îmi explice de ce se închinau duminica, şi nu sâmbăta.
Într-o zi, am mers din nou la prietenul meu şi i-am spus:
– Eu tot vreau să devin creştin.
– Duminica următoare, seara, te voi duce la o biserică. Ne întâlnim la Centrul San Carlos, la ora 6:30, a spus el.
Duminică, am ieşit cu prietenii mei şi am băut câteva beri, iar când mi-am amintit de întâlnire, eram deja beat. M-am grăbit spre acasă, am făcut un duş şi am plecat la întâlnire. Încercam să păstrez distanţa, în speranţa că prietenul meu nu îşi va da seama că eram puţin ameţit. Am mers la cineva acasă, unde erau cinci persoane în vârstă şi un predicator care le vorbea. Am luat loc şi, pentru că eram băut, m-am sprijinit de perete.
Pastorul a ţinut un mesaj scurt şi apoi a făcut un apel: „Este cineva care ar vrea să îşi predea inima Domnului?” M-am ridicat. Pastorul a îngenuncheat pentru rugăciune şi la fel am făcut şi eu. Fiind ameţit de băutură, m-am aplecat înainte şi mi-am sprijinit capul de podea, ca nu cumva să cad. Când ne-am ridicat, el m-a îmbrăţişat şi mi-a urat bun venit în grup. Dar prietenul meu nu m-a îmbrăţişat.
Francisco Morales, Columbia
