Blocat în ploaie

Chiar dacă ar fi să umblu prin valea umbrei morţii, nu mă tem de niciun rău, căci Tu eşti cu mine. (Psalmii 23:4)

M-am rugat să am şi eu ocazia de a face colportaj în Norvegia, pentru că auzisem multe experienţe frumoase şi am văzut lucruri schimbate la oamenii care lucraseră acolo. În cele din urmă, am primit această şansă în 2011. I-am cerut Domnului să îmi dea succes în colportaj, dar nu am fost pregătit pentru unele reacţii ale oamenilor.

Un colportor mi-a spus că secretul de a face colportaj în Norvegia este să te obişnuieşti cu: „Nu, mulţumesc!” Şi într-adevăr, majoritatea clienţilor reacţionau iniţial cu un „nu, mulţumesc!” Experienţa pe care o voi prezenta nu face excepţie nici ea.

Într-o zi, am ajuns la o casă şi am bătut la uşă. M-am prezentat femeii care a deschis şi mi-am ţinut prezentarea de un minut. A ascultat şi apoi, cu o privire nu foarte prietenoasă, mi-a spus: „Nu, mulţumesc!” şi a închis uşa.

De același autor

Era ora 6 seara şi eu nu vândusem nici măcar o carte. Am plecat de la uşa ei, gata să pornesc mopedul şi să plec. Dintr-odată, a început să plouă. Acum ce să fac? mă gândeam eu. Am împins mopedul pe pavajul din faţa casei în care am fost întâmpinat cu „nu, mulţumesc!” şi am stat acolo sub umbrelă, pentru a mă proteja pe mine şi cărţile de ploaie.

La scurtă vreme, femeia şi soţul ei au ieşit din casă, au intrat în maşină şi au plecat. A continuat să plouă timp de 45 de minute, iar când s-au întors, m-au găsit tot acolo, stând în faţa casei. Femeia a intrat înăuntru fără să spună vreun cuvânt, dar soţul ei m-a invitat înăuntru, aşa că l-am urmat în casă şi am început să vorbim. M-a întrebat cine eram şi cu ce mă ocupam. Conversaţia a decurs foarte bine. La sfârşit, şi-a dorit să cumpere două cărţi. Atunci mi-am zis: Cu siguranţă că Dumnezeu este în această lucrare. Tot ce am putut face a fost să Îi mulţumesc lui Dumnezeu pentru ploaie.

Prea adesea noi vedem doar obstacolele. Nu vândusem nici măcar o carte în acea zi, era târziu, ploaia era un impediment, iar eu nu prea mai aveam răbdare. Situaţia nu părea deloc promiţătoare şi totuşi mi-am încheiat acea seară vânzând cărţi! Fiţi plini de curaj, prietenii mei! Dumnezeu este cu noi.

Fulgenzio Micheal Mgimwa, Tanzania (lucrează în Norvegia)

Comentariile sunt închise

Devotionale Audio

Blocat în ploaie - 2016. Era ora 6 seara şi eu nu vândusem nici măcar o carte. Am plecat de la uşa ei, gata să pornesc mopedul şi să plec. Dintr-odată, a început să plouă. Acum ce să fac? mă gândeam eu. Am împins mopedul pe pavajul din faţa casei în care am fost întâmpinat cu „nu, mulţumesc!” şi am stat acolo sub umbrelă, pentru a mă proteja pe mine şi cărţile de ploaie. pe e-mail">
Primește devoționalele
pe e-mail
Abonează-te pentru a primi devoționalele pe e-mail în fiecare zi.
Te poți dezabona oricând prin link-ul de dezabonare din fiecare mesaj trimis.