A trimis Cuvântul Său şi i-a tămăduit, şi i-a scăpat de groapă. (Psalmii 107:20)
Am crescut în sânul unei familii adventiste, părinţii mei fiind oameni devotaţi credinţei lor. Întotdeauna mergeam la Şcoala de Sabat şi la celelalte întâlniri. Am slujit şi ca misionar în Thailanda, dar, într-un fel, mă îndreptam spre uşa de ieşire a bisericii.
Pentru mine, a fi adventist însemna: adunări de laudă vineri seara şi în Sabat, prânzuri de părtăşie, un meniu vegetarian, fără bijuterii etc. În timpul facultăţii, am început să studiez diverse religii: budismul, sofismul, scientologia şi meditaţia transcendentală. Un străin nu şi-ar fi dat seama că eram adventistă. Nu cunoşteam Biblia şi nu aveam o relaţie personală cu Isus. Eram o adventistă culturală, care nu experimentase personal puterea lui Dumnezeu.
În cele din urmă, am hotărât să citesc câteva cărţi de Ellen White. Citind Divina vindecare, mi-a captat atenţia următoare afirmaţie: „Bucuria adevărată poate fi găsită numai în slujire altruistă” (p. 362). Aşa că L-am provocat pe Dumnezeu: „Arată-mi că, slujindu-le altora, voi găsi un sens, altfel renunţ.” I-am acordat lui Dumnezeu doar o vară – trei luni.
M-am înscris în programul de colportaj Youth Rush din California. Dar când am ajuns acolo, eram supărată pe mine pentru că am fost de acord să fiu unul dintre acei „vânzători” enervanţi. Nu după multă vreme, mi-am dat seama că unii oameni aflaţi în spatele uşilor la care băteam se rugaseră de multă vreme să vină cineva ca mine. Unii dintre ei nu aveau cum să meargă la biserică sau să afle despre Isus dacă nu aş fi mers eu la uşa lor. Am fost impresionată şi mai mult când am văzut oameni care plângeau, spunându-mi că se săturaseră să fie ipocriţi. Atunci am putut să le amintesc de un Mântuitor care îi iubeşte pe toţi oamenii. Am întâlnit o femeie fascinată de New Age, care mi-a spus: „Ai venit la momentul potrivit. Eu caut adevărul.”
La sfârşitul fiecărei zile, eram plină de bucurie. Dumnezeu răspundea provocării mele. Evanghelizarea prin literatură mi-a schimbat viaţa. Înainte de acea vară, nu experimentasem niciodată o minune şi nici nu simţisem acea bucurie. Evanghelizarea cu literatură este motivul pentru care eu încă sunt în biserică.
Jordana Ashburn, Statele Unite ale Americii
