M-am dus la înger şi i-am cerut să-mi dea cărticica, „Ia-o”, mi-a zis el, „şi mănânc-o… în gura ta va fi dulce ca mierea.” (Apocalipsa 10:9)
Capitolul 17 din Apocalipsa este un interludiu fascinant înainte de cele şapte trâmbiţe. Examinând mai atent Apocalipsa 9:13 şi 11:15-18, ne putem da seama că Apocalipsa 10 are loc între trâmbiţa a şasea şi a şaptea. La fel de evident este şi faptul că sunetul celei de-a şaptea trâmbiţe are de-a face cu evenimentele care vor avea loc la a doua venire (Apocalipsa 11:15).
Punctul central al capitolului 10 este „cărticica” (v. 2, 8-10) care va fi deschisă la sfârşitul timpului. Vedem că în Vechiul Testament ni se spune despre o singură carte care va fi… până la sfârşitul timpului: „Tu însă, Daniele, ţine ascunse aceste cuvinte şi pecetluieşte cartea până la vremea sfârşitului. Atunci, mulţi o vor citi şi cunoştinţa [cărţii Daniel] va creşte.”
Este interesant de observat că în Daniel sunt doar două părţi despre care ni se spune clar că vor rămâne ascunse până la sfârşitul timpului. Una dintre ele e legată de profeţia privitoare la 1 260 de ani (12:7-9). Cealaltă parte se află în Daniel 8:26: „Iar vedenia cu serile şi dimineţile de care a fost vorba este adevărată. Tu pecetluieşte vedenia aceasta, căci este cu privire la nişte vremuri îndepărtate.” Joyce Baldwin, în comentariul pe baza versetului din Daniel 12:4, spune că „motivul pentru care Daniel trebuia să pecetluiască ultimele două viziuni este că acestea nu trebuiau să fie descoperite încă (8:26; 12:9), cei puţin nu în detaliu”. După cum spune şi Leon Wood în comentariul pe care îl face pe baza cărţii Daniel, „deoarece singura menţiune”, în capitolul 8,„a serilor şi dimineţilor este în versetul 14, cu siguranţă că acesta face referire la [v. 26] cele 2 300 de seri şi dimineţi”.
La fel de interesant este şi faptul că îngerul Gabriel îi spune foarte clar lui Daniel, de două ori, că viziunea din Daniel 8 face referire la „sfârşitul timpului” (v. 17,19). Din explicaţia îngerului ne dăm seama că trei din cele patru simboluri din Daniel 8 şi-au găsit împlinirea în istorie (v. 20-25), rămânând doar unul (cele 2 300 de seri şi dimineţi) care mai trebuie să se împlinească la sfârşitul timpului (v. 26).
Miller a înţeles că acea cărticică fusese deschisă. Şi ce dulce era această veste. Dar Miller, la fel ca mulţi dintre noi, a pus mare preţ pe acele părţi din profeţie pe care credea că le înţelege, iar peste celelalte a sărit. În consecinţă, a pierdut din vedere faptul că deschiderea acestor profeţii privind cărticica avea să aducă, în cele din urmă, amărăciune şi dezamăgire.
Doamne, ajută-ne să învăţăm să citim cu ochii larg deschişi!
