Să iubeşti pe Domnul, Dumnezeul tău cu toată inima ta, cu tot sufletul tău, cu tot cugetul tău şi cu toată puterea ta. Marcu 12:30
Ca şi creştini, suntem învăţaţi să credem în Dumnezeu, să ne încredem în El, să ne predăm Lui şi să depindem de El pentru nevoile noastre Trebuie să fim martori în faţa altora despre dragostea şi grija neîncetată a lui Dumnezeu. Am ştiut aceasta şi am crezut-o de când eram copil.
Apoi, a lovit nenorocirea. În ciuda unui stil de viaţă sănătos, am devenit o victimă a sindromului de oboseală cronică. Energia mea se dusese, iar viaţa mea devenise o serie de încercări. Durere, oboseală şi simptome schimbătoare umpleau fiecare zi. M-am trezit plângându-mă amar înaintea lui Dumnezeu pentru nedreptatea de a nu-mi putea întreţine familia sau de a nu putea mărturisi altora felul minunat în care ne-a binecuvântat El. Chinul fizic şi mintal erau tovarăşii mei în mod constant.
Cu multă consternare, mă întrebam unde se dusese toată credinţa şi adorarea mea faţă de grija permanentă a lui Dumnezeu. Mă întrebam ce înseamnă aceste versete: „Toate lucrurile lucrează împreună spre binele celor ce iubesc pe Dumnezeu” (Romani 8:28) şi „Să priviţi ca o mare bucurie când treceţi prin felurite încercări” (Iacov 1:2). Mă luptam cu vise pierdute şi îndoieli în creştere.
Într-o zi, mi-am dat seama că până și cuvintele pe care le foloseam, ca să mărturisesc altora mă condamnau. Credinţa mea era o carapace goală de cuvinte, care a căzut la test. Chiar rugăciunile mele erau pentru lucrurile pe care eu le doream, nu pentru ceea ce Dumnezeu dorea de la mine.
Am învăţat că Dumnezeu aşază un test înaintea fiecărei persoane. Cu făgăduinţa unei iubiri necondiţionate, El ne dă libertatea de a „alege astăzi cui vrem să slujim” (Iosua 24:15). Trebuie să-L acceptăm pe Dumnezeu, cu credinţa noastră bazată nu pe circumstanţe, ci pe Cuvântul Său.
Indiferent de încercările care vin asupra noastră, ele ne vor întări credinţa în Tatăl nostru, când ne încredem în El ca să ne susţină. Evrei 13:8 spune: „Isus este acelaşi ieri, azi şi-n veci!” Noi suntem singurii variabili.
În vieţile noastre de circumstanţe, care se schimbă continuu, putem supravieţui doar într-un singur fel – o încredere totală în Tatăl nostru ceresc.
Prinde-te de statornicia lui Dumnezeu când viaţa ta se clatină.
Caută să imiţi caracterul Lui constant, ca să poţi totdeauna să străluceşti în dragostea Sa, indiferent de circumstanţele pămănteşti.
L. J. Saxon
