Au venit la El nişte oameni, care I-au adus un slăbănog, purtat de patru inşi… Au desfăcut acoperişul casei unde era Isus şi… au coborât pe acolo patul în care zăcea slăbănogul. Când le-a văzut Isus credinţa, a zis slăbănogului: „Fiule, păcatele Îţi sunt iertate!” Marcu 2:3-5
Ca să spun că sunt un fan al hocheiului este puţin.
Deşi am fost un fan avid al hocheiului de când eram mică de tot, n-am văzut niciodată, pe viu, un meci din Liga naţională de hochei. Acum eram pe drum spre fabulosul Forum din Inglewood, California, ca să văd primul meu meci de hochei din Liga naţională. Că eram foarte emoţionată este din nou puţin spus.
Eram şapte inşi înghesuiţi într-o maşină mică şi trebuia să lăsăm acasă scaunul meu cu rotile. Planul nostru era să fiu purtată de la intrarea în Forum până la locurile noastre. Din fericire pentru mine (şi pentru ceilalţi), cântăresc ceva mai puţin de 50 kg. Planurile… sunt ele vreodată corecte?
Când am sosit la Forum, nici măcar n-am putut să ajungem în parcare, fără să mai vorbim de intrare. Prietenii mei au încercat să-i explice supraveghetorului situaţia, dar fără succes.
Am început să mă tem că vor regreta că m-au luat cu ei sau că le stricasem seara. Dar n-a fost aşa. Don m-a purtat de la parcare până la locul meu. Ce intrare! Şi ce prieteni!
Îmi amintesc această experienţă când citesc despre omul paralizat şi prietenii lui care au venit împreună să-L vadă pe Isus. Când el şi prietenii lui au ajuns la casa în care învăţa Isus, nici ei n-au putut intra. Mă întreb dacă şi el avea aceleaşi gânduri ca şi mine.
Apoi le-a venit o idee. De ce să nu urce pe acoperiş, să taie o gaură în el şi, în sfârşit, să poată coborî? Nebuneşte… îmi place mult. Prietenii adaugă mult la calitatea vieţii cuiva.
Din cauza credinţei lui, nu numai că omul a fost vindecat din punct de vedere fizic, dar Isus l-a vindecat şi de păcate.
Din nefericire, Scriptura nu ne spune ce a crezut Isus despre prietenii săi şi despre mica lor escapadă. Cunoscându-L aşa cum îl cunosc eu, cred că a fost la fel de amuzat ca şi mine. El cunoştea valoarea prietenilor. Şi din cauza credinţei lor, tind să cred, prietenii au avut şi ei păcatele iertate şi au experimentat acea minunată binecuvântare a vindecării spirituale.
Ce ai putea face astăzi, ca să-i arăţi cuiva că eşti un prieten credincios?
Therese L. Allen