„Fiule, dacă vei primi cuvintele Mele, dacă vei păstra cu tine învăţăturile Mele,.. şi dacă-ţi vei pleca inima la pricepere… dacă vei umbla după ea, ca după o comodă, atunci vei înţelege frica de Domnul şi vei găsi cunoştinţa lui Dumnezeu.” Proverbe 2:1-5
Timp de cinci ani, am văzut-o pe mama mea murind încet din cauza sclerozei amiotrofice laterale (SAL), o boală care în mod gradat degenerează neuronii motori, cauzând paralizie. Deşi nervii motori (ai mişcării) mor, determinând paralizia, nervii senzitivi (ai simţurilor) continuă să funcţioneze, aşa că fiecare mişcare pe care cineva o face cu corpul acestor bolnavi le cauzează o durere cruntă. Nu există tratament. O persoană cu SAL trăieşte ca într-un coşciug de sticlă. Mintea le este ascuţită, dar corpul devine complet paralizat, până când, în cele din urmă, mor sufocaţi când diafragma se opreşte din funcţionare.
Privind-o pe mama cum murea de această moarte hidoasă, m-am înfuriat. M-am rugat pentru vindecarea ei. Când aceasta nu a venit, m-am rugat ca Dumnezeu să-i îndepărteze durerea. Şi când nici aceasta nu s-a întâmplat, credinţa mea s-a prăbuşit. Cum ar putea un Dumnezeu „iubitor” să permită o asemenea suferinţă? Mama mea a făcut atâta bine, în special pentru copiii orbi, deci cum putea Dumnezeu s-o lovească astfel? Apoi, m-am gândit la Uza. El încerca doar să echilibreze chivotul. De ce l-a lovit Dumnezeu cu moarte când l-a atins?
Într-o zi, când eram disperată, distrusă şi fără putere de a mai continua, mi-am deschis Biblia acoperită de praf şi am citit Isaia 43:25-26, unde Dumnezeu spune: „Eu, Eu îţi şterg fărădelegile pentru Mine… Adu-mi aminte, să ne judecăm împreună” (să discutăm problema împreună, NIV).
Am început să cercetez Scripturile pentru răspunsuri şi să discut cu Dumnezeu. Apoi m-am gândit la părintele care spune unui copil: „Nu atinge soba; te vei arde.” Când copilul nu ascultă şi se arde, părintele este cel care a ars copilul? Nu! Atunci am înţeles. Nu Dumnezeu l-a ucis pe Uza. Dumnezeu ştia că slava Lui va ucide fiinţele omeneşti păcătoase şi pentru că chivotul era umplut cu slava Sa, El, în dragoste, i-a avertizat să nu-l atingă. Uza nu a ascultat şi a suferit consecinţa naturală.
Începând să văd durerea şi moartea ca o consecinţă a păcatului şi nu ca ceva cauzat de Dumnezeu, am început să mă încred. Acum ştiu că Dumnezeu are răspunsurile pentru durerea şi confuzia noastră, dacă vom discuta cu El, aşa cum ne cere El să facem.
Dacă eşti confuz despre ceea ce ți s-a întâmplat sau se întâmplă cuiva drag, discută cu Dumnezeu. Scripturile Lui şi Duhul Său cel Sfânt pot aduce o vindecare interioară extraordinară.
Jacalyn Nosek
