„Şi Dumnezeul meu să îngrijească de toate trebuinţele voastre, după bogăţia Sa, în slavă, în Isus Hristos.” Filipeni 4:19
Sunt recunoscătoare pentru picioarele mele – pentru puterea pe care o am în ele. Puteţi crede că e puţin ciudat, din moment ce am fost paralizată timp de 25 de ani.
În primii câţiva ani după accident, stând în picioare, am putut să mă mişc de pe un picior pe altul şi nu eram necăjită de dureri din cauza presiunii, din moment ce puteam să-mi contractez cvadricepşii. Îmi place să arăt „normal”.
Dar în anul următor, m-am rănit şi piciorul stâng s-a infectat serios. După ce am văzut că s-a colorat în diferite nuanţe de albastru, verde şi mov, am stat în spital cinci săptămâni.
Am crezut că doctorul meu avea un ciudat simţ al umorului, din cauză că el continua să spună că trebuia să-mi amputeze piciorul. Nu mi-am dat seama, decât după ce mi-a trecut, că el credea într-adevăr că trebuia să-l amputeze. După această cădere mi-a fost imposibil să mă mai ridic în picioare, dar încă puteam să-mi folosesc cvadricepşii şi să arăt normal.
Din nefericire, şase ani mai târziu, am căzut cu adevărat rău. Mi-am fracturat femurul şi a trebuit să fie pus în ghips tot piciorul. Doctorul era îngrijorat din cauza localizării fracturii şi a început să se pregătească pentru amputare, „pentru orice eventualitate”. Nu eram prea îngrijorată, din moment ce Dumnezeu mă veghease şi când am avut o fractură de coloană cervicală. Dar, după un timp scurt, am început să simt o durere. Am încercat cu greu să o ignor, dar devenea din ce în ce mai mare. Curând, am intrat în spital cu o durere cumplită, din moment ce nu-mi mai puteam folosi cvadricepşii.
Am stat în spital, apoi ţintuită la pat, acasă, timp de şase luni. Dar durerea mi-a trecut şi piciorul s-a vindecat fără operaţie.
Isus a spus că El va avea grijă de toate nevoile noastre. El a avut grijă chiar de nevoile despre care niciodată n-am crezut că le aveam! Acum vedeţi de ce sunt recunoscătoare pentru picioarele mele. El mi-a dat un dar special – încă arăt normal.
Uneori nu ne dăm seama cât de recunoscători trebuie să fim, până nu ne întâlnim cu cineva care are mai puţin! Dumnezeu este atât de bun! Ce dar special ţi-a dat ţie? Mulţumeşte-i astăzi pentru acest dar.
Therese L. Allen
