Apropiaţi-vă de El, piatra vie, lepădată de oameni, dar aleasă şi scumpă înaintea lui Dumnezeu. Şi voi ca nişte pietre vii, sunteţi zidiţi ca să fiţi o casă duhovnicească, o preoţie sfântă, şi să aduceţi jertfe duhovniceşti, plăcute lui Dumnezeu, prin Isus Hristos. 1 Petru 2:4-5
Călătoream cu vaporul de la San Francisco, de-a lungul marelui Pacific, spre primul nostru câmp misionar. Vaporul nostru era un vas care transporta marfă, dar echipajul lui fusese gazda multor misionari adventişti înaintea noastră. După obicei, echipajul şi pasagerii luau masa împreună. Am fost trataţi regeşte. Se ştia ce poate şi ce nu poate mânca un „bun” adventist şi în mod conştiincios s-au asigurat că aveam la dispoziţie o dietă vegetariană.
De ce au devenit adventiştii cunoscuţi mai mult pentru ceea ce mănâncă sau nu mănâncă, decât pentru evanghelia vie pe care pretind că o cred? De ce unii au devenit atât de fanatici cu privire la păstrarea sănătăţii lor, cu orice preţ? Care a fost obiectivul real al lui Dumnezeu în a face din sănătate o parte centrală a mesajului Său pentru ultimele zile?
Adventiştii trăiesc mai mult decât aproape oricine altcineva în societate. Scopul lui Dumnezeu este lungirea vieţii? Ei au o incidenţă mai scăzută a celor mai multe cancere, iar infarcturile apar mai târziu în viaţa lor. Este acesta motivul? Sau există vreun beneficiu oferit de o sănătate bună, care ne asigură trecerea prin porţile de mărgăritar în oraşul ceresc?
Nu cred. Mesajul despre sănătate este darul multipotenţial al lui Dumnezeu pentru lumea noastră îndurerată. Prin el, oamenii pot găsi puţină uşurare a durerii. El poate deschide uşi de interes în inimile oamenilor pentru a primi evanghelia deplină şi pentru ca urmaşii credincioşi ai lui Isus să poată găsi ocazia creşterii spirituale prin slujirea semenilor lor.
În timp ce conformarea faţă de legile care ne guvernează fiinţa oferă deseori o mulţime de beneficii celor care le practică, scopul lor real este să ne facă o jertfă vie, care să fie oferită pe altarul nevoilor lumii. Astfel, fie că trăim sau murim ca martiri pentru evanghelie, a noastră a fost onoarea specială de a ne împărtăşi de lucrarea lui Dumnezeu şi de a da slavă Numelui Său. Ar putea fi vreun posibil motiv mai mare pentru a practica largile principii ale sănătăţii cu conştiinciozitate şi echilibru?
De ce ţii (sau nu ții) „legile biblice ale sănătăţii”? Cere-I lui Dumnezeu să-ți dea nu numai voinţa, ci şi motivul corect de a trăi sănătos.
Walter Thompson