Articolul precedentEşti iertat
    Articolul următorCui i s-a iertat mult iubește mult

    Rugăciunea credinţei

    Este vreunul printre voi bolnav? Să cheme pe prezbiterii Bisericii; și să se roage pentru el, după ce-l vor unge cu untdelemn în Numele Domnului. Rugăciunea făcută cu credinţă va mântui pe cel bolnav ţi Domnul îl va însănătoși; și dacă a făcut păcate, îi vor fi iertate. Iacov 5:14-15

    În ianuarie 1993, aveam o gripă cu dureri de stomac, balonare şi vărsături. Doctorul meu m-a internat şi, pentru că lucrurile nu s-au îmbunătăţit, am fost operată. Chirurgii au găsit un blocaj din cauza unui cancer carcinoid în intestinul subţire. Ei mi-au spus că aveam de trăit între şase luni şi cincisprezece ani.

    Ştiu că Dumnezeu poate vindeca şi cred că nu trebuie să aştepţi neapărat să faci ungerea când eşti pe patul de moarte. Aşa că, în luna mai, am avut ungerea într-o tabără de munte, fiind înconjurată de familia mea din biserică. Şase luni mai târziu, am mers la spital pentru operaţie, deşi crezusem că fusesem vindecată. Când am aflat că boala avansase, că era în ganglionii limfatici şi că, probabil, se va răspândi, credinţa mea a fost cu adevărat pusă la încercare. Speranţele mele s-au prăbuşit.

    Acum, aveam nevoie de mai multă înveselire, în special când familia şi prietenii mei nu erau în preajmă. Am înregistrat o casetă cu cântece care se adresau cu adevărat sufletului şi o ascultam mereu. În timp ce cuvintele de mângâiere deveneau parte din mine, am înţeles de ce angajamentul exploratorilor spune „să păstrez un cântec în inimă.”

    Căsuţa pentru hrănirea păsărelelor, pe care o puteam vedea din camera mea, o simplă narcisă galbenă pe noptiera de lângă patul meu şi captatorii solari, atârnând la fereastră, îmi aminteau cu toţii de dragostea lui Dumnezeu. Dar cea mai mare mângâiere a mea venea din Biblie. Psalmul 6 era rugăciunea credinţei mele: „Ai milă de mine, Doamne, căci îmi tremură oasele. Sufletul mi-e îngrozit de tot; şi Tu, Doamne, până când vei zăbovi să Te înduri de mine? Întoarce-Te, Doamne, izbăveşte-mi sufletul! Mântuieşte-mă pentru îndurarea Ta! Căci cel ce moare nu-şi mai aduce aminte de Tine; şi cine Te va lăuda în locuinţa morţilor? Nu mai pot gemând! În fiecare noapte îmi stropesc aşternutul şi-mi scald patul în lacrimi” (versetele 2-6). Psalmul se încheie cu o puternică mărturisire de credinţă: „Domnul a auzit glasul plângerii mele! Domnul îmi ascultă cererile” (versetele 8, 9).

    Am cerut împlinirea acestei făgăduinţe. Deşi nu ştiu planul lui Dumnezeu penţru vindecarea mea, ştiu că sunt în mâinile Sale şi pot simţi pacea Sa.

    Dacă eşti obosit de durere şi îngrijorare, prinde-te de rugăciunea credinţei din Psalmul 6. Crede că Domnul te-a auzit plângând şi rugăndu-te şi El îţi va asculta rugăciunile.

    Patricia K. Johnston

    Rugăciunea credinţei - 2017. Dacă eşti obosit de durere şi îngrijorare, prinde-te de rugăciunea credinţei din Psalmul 6. Crede că Domnul te-a auzit plângând şi rugăndu-te şi El îţi va asculta rugăciunile.
    Jan Kuzma
    Pășește către o viață abundentă, cu un nivel optim al sănătății fizice și spirituale, alături de Jan Kuzma și alții, în cartea „Dacă vrei să trăiești”, apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Ioan – chemarea vieții veșnice

    Se caută asociaţi care să promoveze viaţa cea veşnică. Poţi fi un fericit beneficiar şi agent de publicitate al ei!

    Ioan – râul vieții și pomul vieții

    Hrana şi apa veşnică nu vor fi un scop în sine, ci o sursă de bucurie personală şi recunoştinţă veşnică. Fiorul acesta poate şi trebuie deprins de pe acum.

    Ioan – cortul lui Dumnezeu cu oamenii

    Numai prin mântuire succesul personal este deplin. Cortul lui Dumnezeu mai are încă locuri disponibile. Unul poate fi al tău.

    Ioan – pământ transfigurat

    Pământul cel nou este rezervat biruitorilor alături de Dumnezeu în marea luptă dintre bine şi rău. Eşti şi tu candidat şi ai libertatea de a alege.

    Publicate astăzi

    Porunca a cincea

    Nici măcar părinții nu sunt veșnici, vor pleca la odihna lor mai devreme sau mai târziu. Dacă ar fi mult să considerăm că le datorăm viața, le datorăm măcar grija și preocuparea pe care ni le-au oferit, atât cât s-au priceput ei, în pruncia noastră. Acum, cât încă este posibil, avem șansa să le ascultăm sfaturile sau rugămințile; acum putem să le aducem simple mulțumiri și să-i convingem că suntem bine, că ne gândim la ei și că sunt valoroși în ochii noștri. Cel mai important lucru pentru un părinte este acela de a-și ști copilul fericit.

    Dă-te la o parte!

    Am învățat că la vârsta ei eu îi pot fi doar prietenă, în niciun caz și conștiință. Dar cel mai mult am învățat să mă rog cu insistență și să mă dau la o parte din drum pentru ca Domnul să lucreze.

    În luptă, dar nu disperaţi

    Gândeşte-te la cunoscuta zicală: „Când Dumnezeu închide uşa, tot El deschide o fereastră”, care exprimă într-un mod informal gândul principal de astăzi. Dumnezeu mi ne lasă niciodată să ajungem la limită. Doar aşteaptă-L în credinţă pe Iahve şi îţi vei redobândi speranţa.

    Slujind continuu

    PROVOCARE: Gândește-te cum i-ai putea implica în slujire pe copiii tăi sau pe copiii din biserica ta! Fă un plan ca, în locul în care ești, micuțul Samuel să poată sluji împreună cu tine!

    Sátán mesteri csalásai

    „A titkok az Úréi, a mi Istenünkéi; a kinyilatkoztatott dolgok pedig a mieink és a...