Articolul precedentApa vieţii
    Articolul următorNumai doi stăpâni

    Un gol care nu va fi umplut niciodată

    Pentru ce te mâhneşti, suflete, şi gemi înăuntrul meu? Nădăjduieşte în Dumnezeu, căci iarăşi Îl voi lăuda; El este mântuirea mea şi Dumnezeul meu. Psalmi 42:5

    „Fă-o să respire, Peter! Fă-o să respire!” ţipam eu spre prietenul nostru obstetrician, dar sala de naşteri era tăcută de moarte. Copilul care cu câteva momente înainte mişca în pântecele meu era acum legănat în mâinile lui. Era atât de mică; atât de fragilă. Ne-a dat-o în braţe, mie şi soţului meu, şi am ţinut-o în timp ce inima ei şi-a rărit bătăile şi, în cele din urmă, s-a oprit. Plămânii ei erau prea prematuri ca să poată respira măcar puţin.

    M-am uitat la trăsăturile perfecte ale fetiţei mele, săpându-mi-le pe vecie în minte. Deşi simţeam căldura îndepărtându-se din trupuşorul ca de păpuşă, încă nu vroiam să renunţ la ea. Am cerut un lighean cu apă şi, cu ajutorul unei prietene, am spălat-o şi am înfăşat-o într-o păturică moale şi albă. Apoi, am legănat-o uşor.

    I-am adus şi pe ceilalţi copii ai noştri ca s-o vadă pe surioara lor, care nu va mai creşte niciodată. După ce au plecat, soţul meu mi-a luat-o cu grijă din braţe. „Au venit pentru ea. Trebuie să o laşi să plece.”

    Bineînţeles că am lăsat-o, dar mi-a sfâşiat inima.

    Credeam că lacrimile nu vor înceta niciodată. Apoi, durerii mele i s-a adăugat o infecţie care m-a ţinut în spital, prin labirintul zilelor şi nopţilor următoare şi al funeraliilor. Sosirea mea acasă, în cele din urmă, nu era una a victoriei, ci una a disperării. Vindecarea a venit de la mâinile pricepute ale soţului meu, medic, şi de la braţele iubitoare ale cumnatei mele.

    Mintea mi s-a luminat încet, ca şi cum o ceaţă era arsă de parfumul liliacului şi de râsul copiilor mei. Viaţa s-a reîntors la ceea ce ar putea fi normal acum. Dar chiar după toţi aceşti ani, nu trece o zi fără să mă gândesc la bebeluşul meu. Este un gol adânc în inima mea, care nu va fi umplut niciodată. Oh, cum aştept învierea ei!

    Mă întreb, în timp ce mă gândesc la durerea mea, cât de sfâşiată trebuie să fie inima lui Dumnezeu din cauza pierderii veşnice a chiar unuia dintre copjii Lui. Am sentimentul că un gol adânc în sufletul Lui nu va fi niciodată umplut!

    Ce eveniment din viaţa ta te face să-ţi fie dor de cer?

    Kathy Kuzma

    Un gol care nu va fi umplut niciodată - 2017. Mă întreb, în timp ce mă gândesc la durerea mea, cât de sfâşiată trebuie să fie inima lui Dumnezeu din cauza pierderii veşnice a chiar unuia dintre copjii Lui. Am sentimentul că un gol adânc în sufletul Lui nu va fi niciodată umplut!
    Jan Kuzma
    Pășește către o viață abundentă, cu un nivel optim al sănătății fizice și spirituale, alături de Jan Kuzma și alții, în cartea „Dacă vrei să trăiești”, apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Ioan – chemarea vieții veșnice

    Se caută asociaţi care să promoveze viaţa cea veşnică. Poţi fi un fericit beneficiar şi agent de publicitate al ei!

    Ioan – râul vieții și pomul vieții

    Hrana şi apa veşnică nu vor fi un scop în sine, ci o sursă de bucurie personală şi recunoştinţă veşnică. Fiorul acesta poate şi trebuie deprins de pe acum.

    Ioan – cortul lui Dumnezeu cu oamenii

    Numai prin mântuire succesul personal este deplin. Cortul lui Dumnezeu mai are încă locuri disponibile. Unul poate fi al tău.

    Ioan – pământ transfigurat

    Pământul cel nou este rezervat biruitorilor alături de Dumnezeu în marea luptă dintre bine şi rău. Eşti şi tu candidat şi ai libertatea de a alege.

    Publicate astăzi

    Cinci fecioare neînțelepte

    Neînțelept nu este cel ce nu a avut posibilitatea să învețe sau să se pregătească, ci acela care a considerat că e suficient să știi și să ai valori, dar să nu te deranjezi să le folosești. Lipsa înțelepciunii poate să însemne uneori comoditate, alteori poate fi egală cu superficialitatea; se poate rezuma la pregătire pe jumătate sau la speranța că voi avea „noroc”. Un simplu simț al administrării chibzuite le-a salvat pe cele cinci fecioare de la o așteptare ratată, inutilă.

    Câmpul misionar de acasă

    Când folosim compasiunea blândă și când înțelegem cine sunt copiii noștri, avem ocazia să îi cunoaștem și să îi iubim și, astfel, să le arătăm cine este Isus. Mă rog ca Dumnezeu să vă binecuvânteze în mod bogat câmpul misionar, pentru veșnicie, iar copiii să poată spune: „Îl cunosc pe El!”

    Ţepuşul din carne

    Poate că Dumnezeu îngăduie durere în viața ta ca să corecteze anumite trăsături de caracter. Dacă acesta este cazul, mergi înainte ca Pavel sau ca David, nu în puterea ta, ci datorită influenței miraculoase a Creatorului care lucrează în tine.

    Eu, un salvator?

    Doamne, îți stau la dispoziție ca o umilă unealtă prin care să lucrezi la salvarea copiilor și a tinerilor! PROVOCARE: Alege unul sau mai mulți copii lipsiți de șansa unui cămin care să îi apropie de Domnul și oferă-te Lui ca să te folosească la salvarea acestora!

    A szemek kívánsága

    „Én pedig azt mondom néktek, hogy valaki asszonyra tekint gonosz kívánságnak okáért, immár paráználkodott azzal...