L-ai făcut cu puţin mai prejos decât Dumnezeu și l-ai încununat cu slavă şi cu cinste, i-ai dat stăpânire peste lucrurile mâinilor Tale, toate le-ai pus sub picioarele lui… Doamne, Dumnezeul nostru, cât de minunat este Numele Tău pe tot pământul! Psalmul 8,5-9
Politica lui Dumnezeu de investire în oameni este să cumpere la un preţ mic şi să vândă la un preţ mare. Îi place foarte mult să cumpere lucruri ieftine şi să le transforme în profituri. Domnului îi face o plăcere deosebită să-i salveze pe cei cu inima zdrobită şi să-i transforme în mărturii dinamice despre ceea ce face El pentru oameni.
Filozofia Lui este: „Cheamă-Mă în ziua necazului şi Eu te voi izbăvi, iar tu Mă vei proslăvi!” (Psalmul 50:15). Când ai terminat toate posibilităţile şi nu te mai poţi ajuta, acela este chiar momentul când Isus vrea să te ridice. Şi rezultatul? Trebuie să-I dai Lui toată slava!
Priveşte doar la ceea ce a investit Isus în tine. El a luat nişte pescari şi i-a transformat în evanghelişti de succes. El a luat un sclav şi l-a transformat în cel de-al doilea om în rang din Egipt. El a luat un criminal condamnat şi l-a transformat în cel mai mare eliberator al naţiunii ebraice. El a luat o prostituată şi a ridicat-o la onoarea de a fi numită în genealogia lui Hristos.
Aşa că, dacă eşti descurajat astăzi, pentru că te simţi un nimic şi nimănui nu pare să-i pese, aminteşte-ţi că Hristos te-a cumpărat şi că El este acum în procesul de a face din tine o persoană de o incredibilă valoare. El face aceasta cu toate investiţiile Lui!
Avem nevoie să avem aceeaşi politică de investire în alţii. Prea adesea ignorăm pe cel umil şi străin şi cumpărăm, cu timpul şi atenţia noastră, persoanele care sunt pe cea mai înaltă treaptă a succesului. Exact momentul când oamenii au nevoie de răscumpărare, când sunt bolnavi, descurajaţi şi se luptă, este deseori momentul în care ne reţinem investiţiile.
Andrew Carnegie, care a adunat o imensă avere în afaceri, a avut odată 43 de milionari care au lucrat pentru el, dar ei n-au început ca milionari. Când a fost întrebat cum a facut-o, el a spus: „Dezvolţi oamenii în acelaşi fel în care sapi în mină pentru aur. Când sapi pentru aur trebuie să îndepărtezi efectiv tone de pământ pentru câteva grame de aur. Totuşi, nu cauţi pământ, cauţi aur.” Filozofia lui era că nimeni nu poate deveni bogat fără să-i îmbogăţească pe alţii.
Dacă Isus doreşte să cumpere la preţ mic şi să-Şi dezvolte investiţia într-o piatră foarte preţioasă, n-ar trebui să dorim să facem aceeaşi investiţie în semenii noştri, şi apoi să începem să săpăm după aur?
Kay Kuzma