Uitaţi-vă la păsările cerului: ele nici nu seamănă, nici nu seceră și nici nu strâng nimic în grânare; şi totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrăneşte. Oare nu sunteţi voi cu mult mai de preţ decât ele? Matei 6:26
Am o prietenă care-i ajută pe copiii de şcoală la ceea ce trebuie să ştie, ca să trăiască în societatea noastră, infestată cu droguri, fără să devină dependenţi de ele. Mult din ceea ce face ea are de a face cu clădirea sentimentelor de valoare personală ale copiilor.
Lipsa respectului faţă de noi înşine este un factor major, care contribuie la stiluri de viaţă distructive şi costuri medicale mari. În efortul de a schimba cursul prezent al societăţii, un potop de cărţi şi teorii încearcă să promoveze şi să dezvolte stima de sine.
Unde poate găsi cineva stima faţă de sine? Uneori, tinerii noştri sunt încurajaţi să-şi vorbească lor înşişi cu entuziasm, exprimându-şi propria valoare. Alteori, studenţii o caută în realizările şcolare. Multe şcoli folosesc sportul în efortul lor de a-i ajuta pe copii. Mai târziu, stima de sine vine dintr-o slujbă „plină de succes”, sau o carieră, sau este căutată în promovări şi merite. Acasă, absenţa ei se arată deseori ca gelozie, sensibilitate sau control şi manipulare.
Stima de sine omenească sună bine. Teoria este raţională. Dar astfel de stimă nu are o valoare durabilă, nici un beneficiu real pentru cel care o deţine. Ca şi iarba câmpului, poate înflori pe moment, dar în cele din urmă păleşte în dezamăgire şi disperare.
Predica lui Isus de pe munte oferă singura sursă adevărată de respect faţă de noi înşine. Acoperă toate bazele pentru a împlini cele mai adânci dorinţe ale inimii şi nevoile personale ale noastre. El spune să privim la păsări. Uită-te la flori. Studiază activitatea lui Dumnezeu în natură şi observă acolo dragostea Lui pentru tine. Verifică conducerea Lui providenţială în viaţa ta. Fii atent la rugăciunile ascultate. Iubeşte-l pe aproapele tău ca pe tine însuţi. Şi strânge-ţi o comoară în cer (vezi Matei 5-7).
Adevărata stimă de sine vine din a-ţi descoperi locul în ciclul dragostei care guvernează întregul univers al lui Dumnezeu. În timp ce primim beneficiile vieţii, cu recunoştinţă, înţelegem sursa lor, apoi le adăugăm propria noastră atingere şi le punem în slujba altora, sentimentele de valoare personală vor fi un produs natural al procesului.
Dacă doreşti ca sentimentele tale de valoare personală să se dezvolte, citeşte Matei 5 la 7, scrie cel puţin trei sugestii pe care le face Isus şi pe care le poţi pune în practică, şi apoi treci la acţiune!
Walter Thompson
