Articolul precedentSenzaționalul nu este suficient
    Articolul următorObiecte ascunse

    Bătălie cu aglomerarea

    „Adu-ţi aminte de ziua de odihnă ca s-o sfinţeşti.” Exod 20:8

    Simţi uneori că pierzi bătălia cu aglomerarea? Profită de arma învingătoare a lui Dumnezeu: Sabatul.

    Cea de-a patra poruncă spune: „Şase zile să lucrezi şi să-ţi faci lucrul tău. Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău. Să nu faci nici o lucrare în ea.” (Exod 20:9.10).

    În cele şase zile de lucru din timpul săptămânii, poţi simţi că începi să te destrami. Dar o zi pe săptămână primeşti permisiunea – da, e poruncit – să te retragi într-un mod diferit.

    • Retrage-te din zgomotul ceasului deşteptător, al aparatelor, traficului, telefoanelor.

    • Retrage-te din calea purtătorilor de informaţii: ziare, radio, televizoare, faxuri şi computere.

    • Retrage-te de la luarea deciziilor: acele comitete fără sfârşit şi discuţii şi conferinţe.

    • Retrage-te din viaţa de afaceri – şi odihneşte-te în asigurarea dragostei lui Dumnezeu, mântuirea Lui şi valoarea pe care El o aşază asupra ta – nu asupra a ceea ce faci.

    Porunca Sabatului este mai mult pentru azi decât pentru oricare timp din istorie. Abraham Joshua Heschel scrie despre Sabat: „Există un timp când scopul nu este a avea, ci a fi; nu a poseda, ci a da; nu a controla, ci a împărtăşi; nu a supune, ci a fi de acord. Viaţa merge rău când controlul spaţiului, achiziţionarea de lucruri în spaţiu devine singura noastră grijă.”

    În timpul săptămânii, chiar imaginea noastră de sine devine îngropată în aglomerarea noastră. Sabatul, totuşi, se odihneşte pe un concept revoluţionar: noi avem valoare dincolo de ceea ce producem. Dumnezeu ne consideră valoroşi doar prin faptul că suntem noi înşine, copiii Lui. Asta înseamnă Sabatul.

    Aşa cum scrie Tilden Edwards: „Oprirea din lucru testează credinţa noastră: se duce lumea de râpă, împreună cu mine, dacă încetez să lucrez un timp?”

    Aglomerarea vieţii moderne ne zdrobeşte verticalitatea, ne răneşte imaginea de sine, ne împrăştie bucuria. Dar Sabatul sărbătoreşte bucuria de a fi cu totul în viaţă.

    Doamne, îţi mulţumesc pentru Sabat. Cât de minunat este că ai creat acea zi pentru noi, în care să ne putem odihni de văltorile vieţii!

    DeWitt S. Williams

    Bătălie cu aglomerarea - 2017. Aglomerarea vieţii moderne ne zdrobeşte verticalitatea, ne răneşte imaginea de sine, ne împrăştie bucuria. Dar Sabatul sărbătoreşte bucuria de a fi cu totul în viaţă.
    Jan Kuzma
    Pășește către o viață abundentă, cu un nivel optim al sănătății fizice și spirituale, alături de Jan Kuzma și alții, în cartea „Dacă vrei să trăiești”, apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Ioan – chemarea vieții veșnice

    Se caută asociaţi care să promoveze viaţa cea veşnică. Poţi fi un fericit beneficiar şi agent de publicitate al ei!

    Ioan – râul vieții și pomul vieții

    Hrana şi apa veşnică nu vor fi un scop în sine, ci o sursă de bucurie personală şi recunoştinţă veşnică. Fiorul acesta poate şi trebuie deprins de pe acum.

    Ioan – cortul lui Dumnezeu cu oamenii

    Numai prin mântuire succesul personal este deplin. Cortul lui Dumnezeu mai are încă locuri disponibile. Unul poate fi al tău.

    Ioan – pământ transfigurat

    Pământul cel nou este rezervat biruitorilor alături de Dumnezeu în marea luptă dintre bine şi rău. Eşti şi tu candidat şi ai libertatea de a alege.

    Publicate astăzi

    De la monoclu la ochelari

    Într-un sens figurat, fiecare dintre noi vede lumea prin propriile lentile. Din acest motiv o vedem atât de diferit. Nu uita acest lucru azi, când vei avea impresia că ceilalți au ceva, că nu văd lucrurile corect. Te va ajuta să manifești mai multă toleranță și înțelegere.

    Iar ei au locuit în mijlocul lor

    Mă rog ca și eu să plâng în pocăință când Dumnezeu trimite mustrarea Sa și apoi să procedez conform harului Său, ca să intru în moștenirea Canaanului ceresc. Fie ca aceasta să fie și experiența ta!

    Bunicuţa

    Despre bunici se spune că nepoţii sunt ca o coroană pentru el. Despre copii, textul spune că părinţii sunt mândri de ei. Toţi suntem incluşi în acest text, chiar dacă nu toţi suntem părinţi sau bunici, toţi suntem copii şi toţi trebuie să avem un respect profund faţă de generaţiile trecute.

    Acceptă-mă așa cum sunt!

    Doamne, Te rog să mă ajuți să-mi accept copilul așa cum este și să-i pot arăta, prin vorbe și fapte, aprecierea mea! PROVOCARE: Ia-ți timp astăzi să stai de vorbă cu copilul tău, să îl asiguri de toată prețuirea pe care i-o porți și să te străduiești ca, prin purtarea ta, să simtă acest sentiment înălțător!

    A biztos prófétai szó

    „Mert e látomás bizonyos időre szól, de vége felé siet és meg nem csal; ha...