Dumnezeul nădejdii să vă umple de toată bucuria şi pacea pe care o dă credința, pentru ca prin puterea Duhului Sfânt să fiţi tari în nădejde! Romani 15:13
Copiii bolnavi de cancer au cu siguranţă multe motive să fie descurajaţi şi fără speranţă. În fiecare zi, ei suferă experienţe dureroase, iar efectele secundare ale chimioterapiei şi ale altor tratamente le afectează imaginea fizică şi respectul faţă de ei înşişi. Totuşi, cei mai mulţi copii şi adolescenţi care au cancer fac faţă situaţiei lor cu o atitudine pozitivă şi cu o bucurie care îi uimeşte pe cei care lucrează cu ei. Ei cred că cheia este credinţa şi speranţa lor în viitor.
Ann este un exemplu în acest sens. A fost diagnosticată cu sarcom la vârsta de 13 ani, apoi tratată cu chirurgie radicală, radiaţii şi doi ani de chimioterapie. Cu nici o recădere timp de 10 ani, ea este acum considerată supravieţuitor pe termen lung.
În loc să-L învinovăţească pe Dumnezeu pentru boala ei, Ann L-a văzut ca pe sursa puterii ei. Credinţa ei în Dumnezeu a crescut în timpul terapiei. Ca rezultat al experienţelor din timpul tratamentului ei pentru cancer, Ann a luat decizia de a-şi dedica viaţa ajutării altora. Ea face acum studii în etică medicală şi plănuieşte să devină capelan al unui spital.
Ann crede cu străşnicie că experienţa ei ca pacient bolnav de cancer a fost cea mai bună experienţă din viaţa ei. Ea este convinsă că credinţa şi speranţa i-au dat putere să supravieţuiască. Iată cum se exprimă ea: „Cred că această experienţă a schimbat fundamental ceea ce sunt. Simt că viaţa valorează mai mult. Mă bucur în lucrurile mici, cum ar fi mirosul unei flori sau culoarea unui apus. Cred că mulţi oameni îşi fac propriile vieţi dificile. Fiecare dintre noi trebuie să se bucure de fiecare zi pe care Dumnezeu ne-o dă.”
Ori de câte ori mă simt descurajată sau copleşită de stresul şi problemele vieţii, mă gândesc la Ann. Pur şi simplu mi-e greu să mă autocompătimesc când mă raportez la curajul ei. Viaţa ei este o lecţie puternică de speranţă şi vindecare.
Cu ajutorul lui Dumnezeu, şi noi, ca şi Ann, putem învăţa să privim toate experienţele vieţii ca fiind pozitive. Dacă îi dăm voie, Dumnezeu poate transforma lucrurile rele, care ni se întâmplă, în lucruri pozitive, care ne întăresc credinţa, adâncindu-ne credinţa în El şi umplându-ne cu bucurie şi speranţă.
Fă din Romani 15:13 rugăciunea ta personală: „Dumnezeul nădejdii să mă umple pe mine [numele tău] cu toată bucuria şi pacea pe care le dă credinţa, pentru ca, prin puterea Duhului Sfânt, să fiu tare în nădejde!”
Linda Willman Johnson
