Neamurile se mâniaseră, dar a venit mânia Ta; a venit vremea… să prăpădeşti pe cei ce prăpădesc pământul. Apocalipsa 11:18
Gândeşte-te la următoarele:
• În 1960, cetăţeanul mediu din S.U.A. producea 1,5 kg de gunoi pe zi; astăzi 2,5 kg pe zi merg la gunoi.
• Zece mii de oameni mor anual din cauza otrăvirii cu pesticide şi alţi patruzeci de mii se îmbolnăvesc. Creşterea rapidă a folosirii acestui fel de chimicale în întreaga lume ameninţă calitatea apei şi determină riscuri de creştere a cancerului şi defectelor congenitale.
• În fiecare an, oamenii defrişează o zonă din pădurea tropicală de mărimea Scoţiei; solul tinde să se erodeze, clima începe să se schimbe, iar resursele de refacere ale pădurii au dispărut.
• Oamenii de ştiinţă estimează că, la sfârşitul secolului al douăzecilea, mai mult de un milion de specii de plante şi animale vor fi exterminate din cauza distrugerii pădurilor şi ecosistemelor de către oameni.
Începutul capitolului 4 din Osea descrie „judecata Domnului cu locuitorii ţării” (versetul 1). El spune că le lipseşte amabilitatea şi credincioşia, înlocuite fiind de minciună, furt, pălăvrăgeală, adulter şi ucidere. Şi care este rezultatul? „De aceea ţara se va jeli, toţi cei ce o locuiesc vor tânji” (versetul 3), iar animalele, păsările şi chiar peştii vor dispărea.
Biblia deplânge clar deteriorarea mediului. Când pui în contrast deteriorarea mediului cu imaginile minunate ale armoniei şi deplinătăţii intenţionate la creaţiune şi date în Scriptură, îţi dai seama că ruinarea mediului este o ofensă la adresa lui Dumnezeu.
La creaţiune, Dumnezeu a dat omenirii „stăpânire” peste tot pământul (Geneza 1:26-28). Totuşi, termenul biblic stăpânire nu înseamnă stăpânire arogantă. Conceptul biblic al stăpânirii este legat de alte două idei cheie -legământ şi administrare. Biblia exprimă nu numai legământul lui Dumnezeu cu omenirea, ci şi legământul Său cu întreaga natură (vezi Geneza 9:13-15). Stăpânirea implică responsabilitatea de a sluji natura în ceea ce este esenţial, o relaţie de administrare. Dumnezeu îi cheamă pe creştini să-şi arate stăpânirea asupra naturii, fără să fie distructivi.
Din nefericire, porunca lui Dumnezeu de a „stăpâni” pământul (Geneza 1: 28) a servit la raţionalizarea exploatării nebuneşti a resurselor naturale. Creştinii, mai mult decât toţi ceilalţi oameni, ar trebui să nu fie distrugători. Ar trebui să tratăm natura cu un deosebit respect.
Ce pot să fac pentru a ajuta la păstrarea resurselor naţionale, pe care Dumnezeu le-a creat pentru folosire şi administrare?
Max Torkelsen
