Să dau celor întristaţi din Sion, să le dau o cunună împărătească, în loc de cenuşă, un untdelemn de bucurie în locul plânsului, o haină de laudă în locul unui duh mâhnit, ca să fie numiţi terebinţi ai neprihănirii’, ‘un sad al Domnului, ca să slujească spre slava Lui’. Isaia 61:3
De câte ori n-am ascultat inima zdrobită a unei soţii care trecea printr-un divorţ despre care n-a visat niciodată că se va întâmpla! Acum mi s-a întâmplat mie! Şocul şi neîncrederea m-au lăsat amorţită. Mintea mi se învârtea în timp ce încercam să separ această cataclismică traumă emoţională de celelalte presiuni grele ale rolului de soţie, mamă, fiică, salariat şi voluntar în biserică şi localitate. Tata era bolnav şi pe moarte. Mama încerca să fie curajoasă după o recentă amputare a unui picior. Amândoi aveau nevoie de grijă şi de susţinere iubitoare. Mă simţeam aşa cum s-a simţit David când cânta îndoliat: „Sunt fără putere, zdrobit cu desăvârşire, tulburarea inimii mele mă face să gem” (Psalmi 38:8).
Zdrobită sub greutatea tuturor acestor lucruri, mă clătinam pe picioare în aerul blând al serii de august. Eram acolo, în mijlocul grădinii mele de legume, plivind cu furie stratul de fasole. Fiecare smoc de buruieni părea ca un inamic învins. În timp ce făceam un pas înapoi, ca să privesc stratul plivit cu un simţământ de satisfacţie şi uşurare, deodată o aromă plăcută m-a învăluit, întrebându-mă de unde vine, am privit în spate. Cu neîncredere, mi-am dat seama că am călcat pe busuioc!
Stând nemişcată în timp ce mireasma tăcută mă învăluia, am fost impresionată de faptul că a fost nevoie de „zdrobire” şi „rupere”, ca să se producă acea aromă dintr-o dată, care să provoace o asemenea experienţă binecuvântată.
Da, trupul lui Hristos a fost zdrobit pentru mine, iar păcatul L-a sfâşiat, aducând darul plăcut mirositor al mântuirii pentru mine! Cu o inimă pe deplin recunoscătoare, am ieşit din grădină în rugăciune, hrănită de parabola că Dumnezeu ar putea să ia viaţa mea „zdrobită” şi „ruptă” şi să facă din ea o mireasmă pentru El.
După divorţ, în timp ce prietenii mei ieşeau la pensie, m-am trezit înrolată la cursuri postuniversitare, pregătindu-mă cu rugăciune pentru masterul în sănătate publică. În acest timp, o grupă de rugăciune se ruga pentru cineva care să înceapă un cabinet medical ambulant în Boston. La o săptămână după ce am absolvit, cabinetul medical ambulant în Boston s-a născut din cenuşa vieţii mele, parfumată cu busuioc zdrobit!
Când te simţi zdrobit şi sfâşiat, aminteşte-ţi că Dumnezeu ți-a promis o cunună în loc de cenuşă!
J. Rita Vital