Articolul precedentSupunere deplină
    Articolul următorTemelia și zidurile

    Cine m-a învaţat să mă tem

    În dragoste nu este frică; ci dragostea desăvârşită izgoneşte frica; pentru că frica are cu ea pedeapsa; şi cine se teme, n-a ajuns desăvârşit în dragoste. 1 Ioan 4:18

    Poate că milioane de oameni s-au plecat pe genunchi în rugăciune sinceră către Dumnezeul Universului… dar pentru un motiv teribil de greşit. După ce au descoperit greşeli şi alegeri stupide în vieţile lor, ei se tem că un Dumnezeu neprihănit le va face ceea ce merită. Că El îi va pedepsi, aducând asupra lor vreo durere, ca să-Şi arate neplăcerea extremă. Şi le este teamă de El.

    Teama – această groază de durerea viitoare – îi face pe oameni să fie atenţi. Începe să facă adrenalina să curgă şi încep să negocieze cu Dumnezeu. Poate că pot da bani mai mulţi sau să slujească drept voluntari într-o biserică. Poate că dacă se roagă mai mult, cu un nod mai strâns în gât şi cu mai multă sudoare pe mâini, vor putea micşora mânia lui Dumnezeu. Sau poate că pot arunca ceva fapte bune pe celălalt taler al cântarului şi pot echilibra astfel faptele lor rele.

    De fapt, teama de pedeapsa lui Dumnezeu produce atâtea comportamente „bune”, încât ne face să trecem cu vederea cât de nesănătoasă este frica. Pentru început, teama este un distrugător din punct de vedere fizic, pompând acizi care rod stomacul şi inducând anxietate care încordează nervii. Oamenii temători trăiesc vieţi tensionate, cu aversiune la frică, zburând la altitudine mică şi pierzând marea aventură de a trăi.

    Ba mai mult, teama este cea mai săracă formă de motivare pentru facerea lucrurilor bune. Ne reţine de la a vedea că alegerile corecte poartă cu ele răsplătirile lor proprii. Oamenii temători devin victime ale oricui face cele mai mari ameninţări de durere asupra lor. Şi teama ne orbeşte să vedem prezenţa dragostei necondiţionate. Nu putem să ne apropiem de oamenii de care ne e teamă. Când ne e teamă de eşec, respingere sau pierdere, sfârşim prin a pierde unele dintre cele mai mari bucurii şi aventuri ale vieţii.

    Cel mai tragic, teama de Dumnezeu este un răspuns primitiv, imatur, complet nenecesar şi distrugător de suflete, pe care i-L dăm. El este învăţătorul nostru, nu un conducător de sclavi. El descoperă motive de-a lungul înţelegerii noastre mai degrabă decât să plesnească din bici pe spatele nostru. Faptul de a-L cunoaşte cu adevărat – a-I cunoaşte dragostea – îndepărtează toată frica.

    Cum îl vezi pe Dumnezeu? Ca pe cineva de care să-ţi fie teamă?

    Un judecător? Un păstor?

    Dacă ar trebui să faci un portret al lui Dumnezeu, ce ai descrie?

    Dan Matthews

    Jan Kuzma
    Pășește către o viață abundentă, cu un nivel optim al sănătății fizice și spirituale, alături de Jan Kuzma și alții, în cartea „Dacă vrei să trăiești”, apărută la Editura Viață și Sănătate.

    Din aceeași categorie

    Ioan – chemarea vieții veșnice

    Se caută asociaţi care să promoveze viaţa cea veşnică. Poţi fi un fericit beneficiar şi agent de publicitate al ei!

    Ioan – râul vieții și pomul vieții

    Hrana şi apa veşnică nu vor fi un scop în sine, ci o sursă de bucurie personală şi recunoştinţă veşnică. Fiorul acesta poate şi trebuie deprins de pe acum.

    Ioan – cortul lui Dumnezeu cu oamenii

    Numai prin mântuire succesul personal este deplin. Cortul lui Dumnezeu mai are încă locuri disponibile. Unul poate fi al tău.

    Ioan – pământ transfigurat

    Pământul cel nou este rezervat biruitorilor alături de Dumnezeu în marea luptă dintre bine şi rău. Eşti şi tu candidat şi ai libertatea de a alege.

    Publicate astăzi

    Luna Șebat

    Orice s-ar întâmpla în viața cuiva de lângă noi, să nu facem niciodată presupuneri grăbite și să considerăm că necazul lui se datorează faptului că e părăsit de Dumnezeu. Trebuie să fim conștienți că, atunci când cineva trece prin experiențe triste sau dureroase, acel om e poate cel mai aproape de Dumnezeu. Sub nicio formă să nu ne erijăm noi în unelte de pedeapsă pentru cineva, ci, dimpotrivă, să ne aplecăm și să-l ridicăm pe cel căzut sub povară chiar și în cazul unei vinovății evidente. Dacă nu cel căzut, atunci cine să aibă nevoie de ajutor și de înțelegere din partea cuiva care se consideră copil al lui Dumnezeu?

    Totul strălucește

    În ziua aceea, când va veni să Își ia pietrele prețioase, ne vom putea așeza cu bucurie alături de ceilalți care au trecut prin procesul de lustruire, ca să strălucim ca stelele, pentru totdeauna.

    Cea mai mare speranță

    În momentele de descurajare, spune alături de psalmist: „Tu eşti ocrotirea mea, Tu mă scoţi din necaz, Tu mă înconjori cu cântări de izbăvire”. Apoi continuă să-ţi imaginezi şi să meditezi asupra stării de bucurie eternă promisă de versetul de astăzi. Această promisiune este validă nu numai pentru veşnicie, ci şi pentru astăzi.

    Ajutor, mă pierd!

    Doamne, dă-le discernământ copiilor noștri și putere pentru biruință! PROVOCARE: Roagă-te astăzi ca Dumnezeu să îți dea puterea de a evita să privești sau să te gândești la lucruri imorale sau care îți pot sugera gânduri imorale!

    Krisztus a Bíró

    „Az Atya nem ítél senkit, hanem az ítéletet egészen a Fiúnak adta.” (Ján 5,22)„Tanításaiban Krisztus...