Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat incă. Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea aşa cum este. (1 Ioan 3:2)
Noi nu trebuie să stăm liniştiţi, comozi, aşteptând ca schimbarea caracterului să aibă loc dintr-odată, ca prin minune, la revenirea Domnului Hristos pe norii cerului, cu putere şi cu slavă mare. Nu, tinerii mei prieteni, pentru că noi suntem supuşi judecăţii şi aici, în această viaţă, s-a dat un timp de probă, timp în care să ne formăm caractere pentru viaţa veşnică ce stă să vină. (Youth’s Instructor, 24 august 1893)
Să nu-şi imagineze nimeni că egoismul, îngâmfarea şi îngăduinţa de sine sunt compatibile cu spiritul lui Hristos. Asupra fiecărui om convertit, bărbat sau femeie, stă o responsabilitate pe care nu o putem aprecia în mod just. Fiii şi fiicele împăratului ceresc nu trebuie să adopte învăţăturile şi căile lumii. (Mărturii, vol. 5, p. 410)
Despărţindu-ne de lume, vom întâlni greutăţi la fiecare pas. Dar iată o mângâiere pentru noi: „Preaiubiţilor, acum suntem copii ai lui Dumnezeu. Şi ce vom fi nu s-a arătat încă. Dar ştim că, atunci când Se va arăta El, vom fi ca El, pentru că Îl vom vedea aşa cum este.” (Manuscript 28, 1886)
Noi trebuie să arătăm prin cuvintele şi faptele noastre că recunoaştem marea răspundere ce apasă asupra noastră. Lumina noastră trebuie să strălucească atât de clar, încât toţi ceilalţi să poată vedea că noi îi dăm slavă Tatălui ceresc în viaţa noastră de fiecare zi, că suntem legaţi de cer şi suntem împreună-moştenitori cu Isus Hristos. (Mărturii, vol. 4, p. 16)
Să ai părtăşie cu Tatăl şi cu Fiul Său, Isus Hristos, înseamnă să fii înălţat, înnobilat şi făcut părtaş la bucuriile nespuse şi pline de slavă. Hrana, îmbrăcămintea, poziţia socială şi averea pot să-şi aibă valoarea lor, dara avea legătură cu Dumnezeu (…) este de o valoare inestimabilă. (…) Şi deşi „ce vom fi nu s-a arătat încă”, „când Se va arăta Hristos, viaţa noastră, vom fi ca El”. (Mărturii, vol. 4, p. 357)
