Copilaşilor, vă scriu aceste lucruri ca să nu păcătuiţi. Dar, dacă cineva a păcătuit, avem la Tatăl un Mijlocitor, pe Isus Hristos cel neprihănit. (1 Ioan 2:1)
Iehova, Domnul, n-a considerat complet planul de mântuire investind în el numai iubirea Sa. Ci, prin hotărârea Lui, El a aşezat la altarul Său un Mijlocitor îmbrăcat în haina naturii noastre umane. Ca Mijlocitor al nostru, lucrarea slujbei Domnului Isus Hristos este aceea de a ne prezenta lui Dumnezeu ca fii şi fiice ale Sale.
Domnul Hristos S-a angajat să fie înlocuitorul şi Garantul nostru şi El nu trece cu vederea pe nimeni. Există un inepuizabil fond de desăvârşită ascultare ce izvorăşte din ascultarea Sa. În ceruri, meritele Sale, lepădarea de sine şi sacrificiul Său sunt tezaurizate ca „tămâie” pentru a fi oferite împreună cu rugăciunile poporului Său. Când rugăciunile sincere şi umile ale celor păcătoşi se înalţă la tronul lui Dumnezeu, Domnul Hristos împleteşte cu ele meritele vieţii Sale de desăvârşită ascultare. Rugăciunile noastre sunt înmiresmate de această tămâie. Domnul Hristos S-a angajat să mijlocească în favoarea noastră, iar Tatăl îl ascultă întotdeauna pe Fiul Său.
Aceasta este taina dumnezeirii, şi anume ca Hristos să ia asupra Sa haina naturii umane şi, printr-o viaţă de umilinţă, să-l înalţe pe om la Dumnezeu pe scara valorii morale, ca El să poarte la tronul lui Dumnezeu natura adoptată şi acolo să-i prezinte pe copiii Săi Tatălui, ca să le fie acordată o onoare deosebită, şi anume onoarea conferită îngerilor – aceasta este o minune pentru universul ceresc, taina la care privesc şi pe care doresc să înţeleagă îngerii. Aceasta este iubirea care topeşte inima celui păcătos. (Manuscript 21,1900)
Acela care nu a putut suporta să vadă fiinţele omeneşti expuse nimicirii fără să-Şi dea sufletul până la sacrificiul final pentru a le salva de la ruina veşnică, va privi cu milă şi compasiune asupra fiecărui suflet care îşi dă seama că nu se poate mântui singur. (General Conference Bulletin, 1 octombrie 1899)
Domnul Hristos este Apărătorul tău. În tăria recunoaşterii din toată inima a iubirii lui Dumnezeu, prinde braţul lui Hristos şi ţine-te bine de El! Mâinile Lui te ţin mult mai sigur şi mai puternic decât poţi ţine tu mâna Sa. (Letter 182,1901)
