Dragostea nu face rău aproapelui; dragostea deci este împlinirea Legii.(Romani 13:10)
Cât de mulţi sunt deficitari în ce priveşte iubirea! O, dacă iubirea ar putea îndepărta din inimă ura, rivalitatea, certurile şi rădăcinile de amărăciune, prin care mulţi sunt mânjiţi! Niciodată iubirea lui Isus nu poate fi primită şi revărsată mai departe din inimă, până când simţămintele de invidie, ură, gelozie şi bănuieli rele nu sunt îndepărtate. (…)
Mulţi se înşală singuri, căci principiul iubirii nu locuieşte în inimile lor. Ei pot să închidă ochii faţă de greşelile şi defectele lor, dar nu îl pot înşela pe Dumnezeu. Trebuie să aibă loc o reformă. Brăzdarul plugului adevărului trebuie să întoarcă brazde adânci în inimile noastre mândre şi să desțelenească ţarina naturii noastre nesfinţite, pentru ca spiritul şi iubirea lui Isus să fie plantate în inimile noastre. Timpul se grăbeşte foarte mult şi fiecare faptă va fi adusă în curând la judecată – şi fie păcatele noastre, fie numele noastre vor fi şterse din cartea vieţii. (…)
Iubirea curată este simplă în acţiunile ei şi distinctă de orice alt principiu de acţiune. Când este amestecată cu motive pământeşti şi interese egoiste, ea încetează să mai fie curată. Dumnezeu ia în consideraţie nu atât de mult cantitatea lucrului făcut, ci cu cât de multă iubire lucrăm. Iubirea este un atribut ceresc. Inima firească nu o poate genera. Această plantă cerească înfloreşte numai acolo unde este Domn doar Hristos. Acolo unde există iubire, există putere şi adevăr în viaţă. Iubirea face bine şl nimic altceva decât bine. Aceia care au iubire aduc ca rod sfinţirea şi, în final, viaţa veşnică. (Youth’s Instructor, 13 ianuarie 1898)
Isus care a cerut ca iubirea să fie principiul călăuzitor în vechea dispensaţiune este Cel care cere ca iubirea să fie principiul călăuzitor în inimile urmaşilor Săi din Noul Testament. Adevărata sfinţire este trăirea principiului iubirii. (Youth’s Instructor, 8 noiembrie 1894)
