Ci iată legământul pe care-l voi face cu casa lui Israel după zilele acelea, zice Domnul: Voi pune Legea Mea înăuntrul lor, o voi scrie in inima lor, şi Eu voi fi Dumnezeul lor, iar ei vor fi poporul Meu… căci le voi ierta nelegiuirea şi nu-Mi voi mai aduce aminte de păcatul lor. (Ieremia 31:33-34)
Lucrarea pe care creştinismul este chemat s-o realizeze în lume nu este aceea de a subestima Legea lui Dumnezeu şi nici de a scădea sau micşora, cât de puţin din sfânta ei demnitate, ci de a scrie această Lege în minte şi în inimă. Când Legea lui Dumnezeu este astfel implantată în sufletul celui credincios, el îşi însuşeşte viaţa veşnică prin meritele Domnului Hristos.
Scopul Evangheliei este atins atunci când este realizat acest mare obiectiv final. Veac după veac, lucrarea ei este aceea de a uni inimile urmaşilor Săi într-un spirit de frăţie universală, prin credinţa adevărului, stabilind astfel sistemul de ordine şi armonie al cerului în familia lui Dumnezeu de pe pământ, pentru ca oamenii să poată fi socotiţi vrednici să devină membri ai familiei regale de sus. În înţelepciunea şi mila Sa, Dumnezeu îi pune la probă pe oameni aici ca să vadă dacă vor asculta de glasul Său şi de Legea Sa sau se vor răzvrăti, aşa cum a făcut Satana. (…)
Atunci când i-a dat omenirii căzute Legea Sa, Dumnezeu a vrut ca, prin Isus, omul să se poată ridica din starea lui decăzută ca să poată fi una cu Dumnezeu şi, în natura şi în caracterul său, să aibă loc cea mai mare schimbare morală. Această transformare morală trebuie să aibă loc; dacă nu, omul nu ar fi un supus sigur în împărăţia lui Dumnezeu, el ar putea stârni o revoltă. (…)
Aici, în această viaţă, este timpul pentru punere la probă. Îngerii lui Dumnezeu urmăresc dezvoltarea caracterului şi cântăresc valoarea morală. Întreaga problemă care se pune este ascultarea – dacă omul ascultă sau nu de poruncile lui Dumnezeu. A fost păcătosul transformat aici, în această lume, prin meritele Domnului Hristos, într-un slujitor ascultător, astfel încât să fie corespunzător pentru a se alătura societăţii cereşti? (Review and Herald, 21 iulie 1891)
Legea lui Dumnezeu în inimile noastre va face ca interesele noastre să fie subordonate unor consideraţii mai înalte şi veşnice. (Mărturii, vol. 3, p. 397)
