Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi. (Matei 22:39)
Legea divină ne cere să-L iubim pe Dumnezeu mai mult decât orice şi pe aproapele nostru, ca pe noi înşine. Fără exercitarea acestei iubiri, cea mai înaltă mărturisire de credinţă este doar ipocrizie. (Signs of the Times, 10 ianuarie 1911)
Cel care îi este credincios lui Dumnezeu va vedea că nu poate nutri nicio fibră a rădăcinii de egoism. El nu-şi poate aduce la îndeplinire datoria faţă de Dumnezeul său şi, în acelaşi timp, să practice opresiunea faţă de aproapele. Al doilea principiu al Legii este asemenea celui dintâi: „Să iubeşti pe aproapele tău ca pe tine însuţi.”„Fă aşa şi vei trăi.” Acestea sunt cuvintele lui Isus Hristos, de la care nu poate fi nicio abatere din partea vreunui bărbat, vreunei femei sau a vreunui tânăr care doreşte să fie cu adevărat creştin. Ascultarea de principiile poruncilor lui Dumnezeu este cea care modelează caracterul după asemănarea divină. (…)
A-l lăsa pe un om suferind fără ajutor este o încălcare a Legii lui Dumnezeu. (…) Cine Îl iubeşte pe Dumnezeu nu numai că îl va iubi pe aproapele său, ci va privi cu o compasiune plină de bunătate fiinţele pe care le-a făcut Dumnezeu. Când Spiritul lui Dumnezeu este în om, El îl va conduce mai degrabă să ajute decât să producă suferinţă. (…) Noi trebuie să ne îngrijim de fiecare caz de suferinţă şi să privim la noi înşine ca la nişte instrumente ale lui Dumnezeu pentru ajutorarea celor în nevoie, potrivit cu cea mai bună capacitate a noastră. Noi trebuie să fim împreună-lucrători cu Dumnezeu. Sunt unii care manifestă o mare iubire faţă de rudele lor, faţă de prietenii şi favoriţii lor şi care totuşi nu izbutesc să fie buni şi atenţi cu aceia care au nevoie de o simpatie plină de delicateţe, de bunătate şi de iubire. Cu inimi pline de zel şi nerăbdare, să ne întrebăm: Cine este aproapele meu? Aproapele nostru nu este numai cel de lângă noi sau prietenul nostru preferat, în această categorie nu intră numai aceia care aparţin bisericii noastre sau cei care gândesc ca noi, ci întreaga familie omenească. Noi trebuie să le facem bine tuturor oamenilor şi, în mod deosebit, fraţilor în credinţă (Romani 6:10). Trebuie să-i dăm lumii un exemplu cu privire la ce înseamnă să aduci la îndeplinire preceptele Legii lui Dumnezeu. Trebuie să-L iubim pe Domnul Dumnezeu cu tot ce suntem şi avem şi pe aproapele nostru, ca pe noi înşine. (Manuscript 33, nedatat)
