Să nu credeţi că am venit să stric Legea sau Prorocii; am venit nu sâ stric, ci să împlinesc. (Matei 5:17)
Dumnezeu l-a ales pe Israel ca depozitar al comorii preţioase a adevărului pentru toate naţiunile şi i-a dat Legea Sa ca un standard al caracterului pe care acesta urma să-l dezvolte înaintea lumii, înaintea îngerilor şi înaintea lumilor necăzute. (…) Prin neascultare şi necredincioşie, poporul ales al lui Dumnezeu a dezvoltat un caracterul cu totul opus celui pe care Dumnezeu intenţionase să-l aibă prin ascultare de Legea Sa. Ei şi-au pus amprenta şi emblema lor asupra adevărului, îndepărtând de pe el emblema lui Dumnezeu. (…) Legea lui Dumnezeu a fost îngropată sub o mulţime de forme exterioare lipsite de importanţă, ca, de exemplu, desele spălări rituale înainte de a mânca şi spălarea vaselor şi a paharelor. Se dădea zecime cu rigurozitate, chiar şi din ierburile din grădină. Acelora care îndeplineau atât de multe din aceste lucruri de mică importanţă Domnul Hristos le-a spus: „Pe acestea trebuie să le faceţi şi pe acelea să nu le lăsaţi nefăcute” (Matei 23:23).
Între toate aceste voci confuze, era nevoie de un învăţător venit direct din universul ceresc, pentru a le vorbi inimilor omeneşti cu buze inspirate şi pentru a vesti adevărurile cercetătoare atât de importante pentru fiecare. (…)
Ca învăţător trimis de Dumnezeu, Domnul Hristos a venit să explice adevărata semnificaţie a legilor guvernării lui Dumnezeu. (…) Reaşezând adevărul în cadrul Legii lui Dumnezeu, El a făcut să poată fi văzută în strălucirea ei originală, cerească. (…) El a aşezat preceptele divine alături de adevărul cel veşnic şi necorupt, care are demnitatea regală a cerului şi aprobarea lui Dumnezeu, Izvorul a tot adevărul. (…)
Domnul Hristos a venit nu numai să reabiliteze Legea înaintea locuitorilor acestei lumi, ci, prin viaţa Sa, să arate pentru totdeauna imuabilitatea Legii lui Dumnezeu. (…) El (Dumnezeu) n-a izgonit pe nimeni dintre cei care şi-au încredinţat sufletul grijii Sale. El i-a iubit datorită iubirii lor faţă de Isus şi îi iubeşte până la capăt. (Manuscript 125,1901)
