Adu-ţi aminte de ziua de odihnă, ca s-o sfinţeşti. (Exodul 20:8)
Dumnezeu a spus: „Dar ziua a şaptea este ziua de odihnă închinată Domnului, Dumnezeului tău.” El a aşezat sfinţenia Sa asupra acestei zile, a binecuvântat-o şi a sfinţit-o ca zi de odihnă. (…) Este singura poruncă din tot Decalogul care ne spune cine este Dumnezeu. Ea face deosebirea între Dumnezeu şi orice alt zeu. Ea spune că Dumnezeu este acela care a făcut i erul şi pământul; Dumnezeu a făcut copacii şi florile şi l-a creat pe om; Ar esta este Dumnezeul pe care trebuie să-L păstrezi înaintea copiilor tăi şi nu trebuie decât să arăţi spre flori şi să le spui că Dumnezeu le-a făcut şi că El S-a odihnit în ziua a şaptea de tot lucrul Său. (…) Ziua a şaptea este un monument de aducere-aminte lăsat de Dumnezeu. (Manuscript 20,1894)
Arătând spre Dumnezeu, Cel care a creat cerurile şi pământul, aceasta (porunca a patra) îl deosebeşte pe adevăratul Dumnezeu de toţi dumnezeii falşi. Toţi cei care ţin ziua a şaptea arată prin acest act că I se închină lui Dumnezeu. Astfel, Sabatul este semnul supunerii omului faţă de El, atâta vreme cât va exista cineva pe pământ care să-l slujească. (…)
Dumnezeu le-a dat oamenilor şase zile în care să lucreze şi cere ca tot lucrul lor să fie făcut în cele şase zile lucrătoare. Faptele de milă şi absolută necesitate sunt îngăduite în ziua Sabatului – bolnavii şi cei în suferinţă trebuie să fie întotdeauna îngrijiţi dar lucrul care nu este necesar trebuie să fie evitat cu stricteţe. (…) Porunca se referă la tot ce se află înăuntrul porţilor noastre. Toţi cei din casă trebuie să-şi lase la o parte preocupările vremelnice în timpul orelor sacre. Toţi trebuie să se unească în a-L onora pe Dumnezeu printr-o slujire de bunăvoie în ziua Sa cea sfântă. (Patriarhi şi profeţi, p. 307-308)
Atâta vreme cât vor exista cerul şi pământul, Sabatul va fi şi mai departe un semn al puterii Creatorului. Iar atunci când Edenul va înflori din nou pe pământ, ziua sfântă de odihnă a Iul Dumnezeu va fi onorată de toţi cei care sunt sub soare. „În fiecare Sabat”, locuitorii pământului nou, slăvit, vor veni„să se închine înaintea Mea, zice Domnul” (Matei 5:18; Isaia 66:23). (Hristos, Lumina lumii/Viaţa lui Iisus, p. 283)
