Căci înţelepciunea preţuieşte mai mult decât mărgăritarele şi niciun lucru de preţ nu se poate asemui cu ea. (Proverbele 8:11)
Dacă Adam şi Eva nu s-ar fi atins niciodată de pomul oprit, Domnul le-ar fi dat cunoştinţe, cunoştinţe ce nu comportau niciun blestem al păcatului, o cunoaştere care le-ar fi adus bucuria veşnică. Singura cunoaştere pe care ei au câştigat-o prin neascultare a fost cunoaşterea păcatului şi a consecinţelor Iul. (…)
Veac după veac, curiozitatea i-a condus pe oameni să caute pomul cunoştinţei şi, adesea, ei au impresia că pot culege fructul cel mai important când, la fel ca Solomon, în cercetările lui, găsesc totul ca fiind deşertăciune şi nimicnicie în comparaţie cu acea ştiinţă a adevăratei sfinţenii, care le va deschide porţile cetăţii lui Dumnezeu. Ambiţia omenească a căutat acel fel de cunoaştere care să-i aducă slavă, înălţare de sine şi supremaţie. Aşa a lucrat Satana cu Adam şi Eva, până când restricţiile lui Dumnezeu au fost date la o parte şi a început educaţia lor sub mâna tatălui minciunii pentru ca ei să poată avea cunoaşterea pe care Dumnezeu le-o refuzase. (CBAZŞ, vol. 1, p. 1083)
Adevărata înţelepciune este o comoară tot atât de dăinuitoare ca veşnicia. Mulţi dintre aşa-numiţii oameni înţelepţi ai lumii sunt înţelepţi numai în propria lor estimare. Mulţumiţi cu dobândirea de înţelepciune omenească, ei n-au intrat niciodată în grădina lui Dumnezeu pentru a face cunoştinţă cu comorile cunoştinţei cuprinse în Cuvântul Său cel sfânt. Presupunând că sunt înţelepţi, ei sunt ignoranţi în ce priveşte acea înţelepciune pe care trebuie să o aibă toţi cei ce vor să aibă viaţa veşnică. (…) Cel neînvăţat, dacă îi cunoaşte pe Dumnezeu şi pe Isus Hristos, are o înţelepciune mult mai durabilă decât aceea pe care o are omul cel mai învăţat care dispreţuieşte instrucţiunile lui Dumnezeu. (CBAZŞ, vol. 3, p. 1156)
Înţelepciunea divină trebuie să fie o candelă pentru picioarele tale. (…) Tot ce poate fi zdruncinat va fi zdruncinat, dar, dacă eşti înrădăcinat şi bine întemeiat în adevăr, vei rămâne cu acele lucruri care nu pot fi zdruncinate. (Youth’s Instructor, 2 februariel 893)