Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă. (2 Timotei 1:7)
Trăim într-un timp când trebuie să stăm neclintiţi pentru adevăr. Noi trebuie să nutrim iubire faţă de suflete, dar niciodată, niciodată să nu cedăm nici cel mai mic punct vital al adevărului, căci, prin păstrarea adevărului, a adevărului pur, nealterat, putem să-l aducem în timpul acesta onoare şi slavă lui Isus Hristos, Prinţul nostru. Cuvântul este pâinea vieţii şi, în Cuvânt, ucenicii lui Hristos sunt reprezentaţi ca mâncând şi bând trupul şi sângele lui Hristos, ca integrând Cuvântul Său în viaţă. Nicio minciună nu este din adevăr. Adevărul va rezista încercărilor în vremea teoriilor false, dacă păstrăm până la sfârşit încrederea noastră nezguduită de la început. (…)
Să exercităm credinţa în Dumnezeu şi să stăm aproape de Hristos pentru a urma Cuvântul Său. Domnul îl va învăţa pe poporul Său, dacă se va lăsa învăţat. Noi putem ocupa acel loc de unde să auzim învăţătura lui Hristos. Noi avem un Dumnezeu viu şi un Hristos viu. Toate legiunile demonilor pândesc ocazia de a pune stăpânire pe mintea oamenilor, dar, dacă ne ţinem strâns de Cuvântul Său, nu vom fi copleşiţi. „De aceea”, îi spune Pavel lui Timotei, „îţi aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu, care este în tine, prin punerea mâinilor mele. Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste şi de chibzuinţă” (2 Timotei 1:6,7).
Avem nevoie de o credinţă vie în Isus Hristos. Avem nevoie să exercităm credinţa, pentru că atunci când vrăjmaşul va veni ca un potop, Domnul va ridica un steag împotriva lui. O inimă credincioasă lui Dumnezeu este adesea în rugăciune. Nu te lăsa cuprins de vreun val de descurajare! Noi trebuie să ne îndreptăm gândurile spre contemplarea caracterului şi lucrărilor lui Dumnezeu, prezentându-le altora cuvintele lui Hristos. Ai curaj! Curajul tău şi continua sprijinire pe Isus Hristos să le inspire şi altora convingere, să le sporească credinţa şi speranţa! (Letter 78, 1906)
