Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele. (Psalmii 23:6)
Hristos nu ne-a dat nicio asigurare că atingerea desăvârşirii caracterului ar fi lucru uşor. Ea este un conflict, o luptă şi un marş zi după zi. În împărăţia cerului intrăm prin multe necazuri. Pentru a fi părtaşi la slava lui Hristos, trebuie să fim părtaşi la suferinţele Sale. (…) El a biruit pentru noi. Atunci să fim timizi şi laşi din cauza încercărilor pe care le întâmpinăm pe măsură ce înaintăm? (…)
Când vom preţui profund mila şi bunătatea lui Dumnezeu, nu ne vom plânge, ci îl vom lăuda. Vom vorbi despre grija Lui iubitoare, despre compasiunea duioasă a Bunului Păstor. Limba inimii nu va fi bombănitul şi nemulţumirea egoistă. Lauda va curge ca o apă cristalină bogată din pieptul celor care cred într-adevăr în El. Ei vor spune: „Da, fericirea şi îndurarea mă vor însoţi în toate zilele vieţii mele şi voi locui în Casa Domnului până la sfârşitul zilelor mele.” (…)
De ce să nu înălţăm glasul în cântece spirituale în zilele pelerinajului nostru? (…) Avem nevoie să studiem Cuvântul lui Dumnezeu, să medităm şi să ne rugăm. Atunci vom avea capacitatea spirituală de a vedea curţile interioare ale templului ceresc. Vom prinde astfel notele cântecului de recunoştinţă intonat de corul ceresc în jurul tronului. Când Sionul se va scula şi se va lumina, lumina lui va fi foarte pătrunzătoare şi cântecele de laudă şi de recunoştinţă se vor face auzite în adunarea sfinţilor. Micile dezamăgiri şi greutăţi vor fi pierdute din vedere.
Domnul este ajutorul nostru. (…) Nimeni nu s-a încrezut în zadar în Dumnezeu. El nu îi dezamăgeşte niciodată pe aceia care depind de El. Dacă am face numai lucrarea pe care Domnul doreşte să o facem, călcând pe urmele lui Isus, inimile noastre vor deveni nişte harpe sfinte, fiecare coardă l-ar aduce laude şi recunoştinţă Aceluia care a fost trimis de Dumnezeu ca să ridice păcatul lumii. (Review and Herald, 5 mai 1910)