Rămâneţi în Mine şi Eu voi rămâne în vol. După cum mlădiţa nu poate aduce rod de la sine, dacă nu rămâne în viţă, tot aşa nici voi nu puteţi să aduceţi rod dacă nu rămâneţi în Mine. (Ioan 15:4)
Motivul pentru care ne complăcem în păcat este faptul că nu privim la Isus. Nu am trata cu uşurinţă păcatul dacă am fi conştienţi că acesta îl răneşte pe Domnul nostru. (…) O evaluare corectă a caracterului lui Dumnezeu ne-ar îndreptăţi să-L reprezentăm în faţa lumii. Asprimea, duritatea cuvintelor şi a comportamentului, vorbirea de rău, cuvintele mânioase nu au ce căuta în sufletul omului care priveşte la Isus. Acela care rămâne în Isus Hristos are o atitudine care interzice răul şi nu permite nici cea mai mică scuză pentru orice fel de păcat. Viaţa spirituală nu este hrănită din interiorul omului, ci îşi trage seva de la Hristos, aşa cum mlădiţa îşi trage seva din butuc. Suntem dependenţi de Hristos în orice moment. El este sursa noastră de hrană. Toate formele exterioare pe care le facem – rugăciuni, post şi daruri – nu pot înlocui lucrarea interioară a Duhului lui Dumnezeu asupra inimii omeneşti. (The Youth’s Instructor, 10 februarie 1898)
Atunci când suntem goliţi de eu, când orice dumnezeu fals este alungat din suflet, locul rămas gol este umplut de Duhul lui Hristos. Un astfel de om are credinţa care curăţă sufletul de necurăţie. (…) El este o mlădiţă a adevăratei Viţe şi aduce roade bogate, spre slava lui Dumnezeu. De ce natură sunt roadele aduse? Roadele Duhului Sfânt sunt „dragostea”, nu ura; „bucuria”, nu nemulţumirea şi cârtirea; „pacea”, nu iritarea, anxietatea şi problemele inventate. Roadele Duhului Sfânt mai sunt „îndelunga răbdare, bunătatea, facerea de bine, credincioşia, blândeţea, înfrânarea poftelor.” (Slujitorii Evangheliei, p. 287-288)
O mlădiţă nu trebuie să împrumute hrană de la o alta. Viaţa noastră trebuie să vină de la butuc. Numai printr-o unire personală cu Hristos, prin comuniune zilnică cu El, noi putem să aducem roadele Duhului Sfânt. (…) Creşterea noastră în har, bucuria şi utilitatea noastră, toate depind de unirea noastră cu Hristos şi de gradul de credinţă pe care noi o exercităm. (Mărturii, vol. 5, p. 47-48)
