Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. (Matei 25:34)
Fiecare acţiune a noastră de a-i ajuta pe copiii lui Dumnezeu va fi răsplătită ca şi cum ar fi făcută Lui.
În ziua socotelilor finale. Domnul Hristos va prezenta înaintea oamenilor marea lucrare pe care El a făcut-o pentru ei, prin aceea că Şi-a dat viaţa pentru răscumpărarea lor. El va prezenta înaintea lor lucrarea plină de credincioşie pe care ei au făcut-o pentru El. Ce extraordinară iubire este aceasta! El menţionează chiar lucrarea păgânilor, care nu aveau o cunoaştere inteligentă a Legii lui Dumnezeu, dar care au îndeplinit chiar lucrurile cerute de Lege, pentru că ei au ascultat de vocea ce le vorbea prin lucrurile din natură. Când Duhul Sfânt insuflă spiritul lui Hristos în inima păgânului, şi el îi ajută pe slujitorii lui Dumnezeu, stârnirea compasiunii inimii este contrară naturii sale, contrară educaţiei sale. Harul lui Dumnezeu, lucrând asupra minţii întunecate, a înmuiat natura sălbatică, needucată prin înţelepciunea oamenilor. (…)
Domnul Hristos implantează harul Său în inima sălbaticului, şi el slujeşte nevoilor misionarilor, chiar dinainte ca el să fi auzit sau să fi înţeles cuvintele adevărului vieţii. Priviţi acea mulţime adunată în jurul slujitorului lui Dumnezeu, ca să-i facă rău! Dar Dumnezeu lucrează asupra inimii şi minţii poate cel puţin a unuia care să îi ia apărarea slujitorului Său; şi când consiliul de război a hotărât nimicirea vieţii creştinului, mijlocirea acelui sălbatic schimbă hotărârea, şi viaţa lui este salvată. O, ce iubire se revarsă asupra acelui sălbatic pentru acest unic act! Unuia ca acesta Domnul Hristos îi va spune în ziua judecăţii: „Veniţi, binecuvântaţii Tatălui Meu, de moşteniţi împărăţia care v-a fost pregătită de la întemeierea lumii. Căci am fost flămând şi Mi-aţi dat de mâncat; Mi-a fost sete şi Mi-aţi dat de băut; am fost străin şi M-aţi primit; am fost gol şi M-aţi îmbrăcat; am fost bolnav şi aţi venit să Mă vedeţi; am fost în temniţă şi aţi venit pe la Mine” (Matei 25:34-36). (Review and Herald, 20 septembrie 1898)
