Domnul a venit, S-a înfăţişat şi l-a chemat ca şi în celelalte daţi: „Samuele, Samuele!” Şi Samuel a răspuns: „Vorbeşte, căci robul Tău ascultă.” 1 Samuel 3:10
Numele lui Samuel este legat de faptul că Dumnezeu a ascultat rugăciunea mamei sale, iar caracterul lui confirmă semnificaţia numelui pe care îl poartă. Samuel manifestă o predispoziţie evidentă pentru ascultare, deoarece a distinge vocea lui Dumnezeu ţine, într-o foarte mare măsură, de dispoziţia de a asculta de El. Înţelegerea şi interpretarea voinţei lui Dumnezeu sunt strâns legate de dorinţa de a împlini Cuvântul Lui.
Două lucruri ne impresionează în mod deosebit în acest episod al istoriei sfinte: naturaleţea cu care Samuel este dispus să asculte şi confuzia pe care el o face, atribuindu-i lui Eli cuvintele care vin de la Dumnezeu.
Samuel era dispus să asculte cuvintele lui Eli. într-un anumit sens, Samuel era ca unul dintre fiii marelui preot. Practica ascultării de Eli l-a făcut să-i fie uşor să asculte si de Dumnezeu. Este interesant că Samuel are nevoie să fie ajutat de Eli pentru a distinge cuvintele care veneau de la Dumnezeu. Probabil că Eli se aştepta ca acest lucru să se producă, mai devreme sau mai târziu, şi că el şi familia sa aveau să fie subiectul mesajelor transmise de Dumnezeu prin Samuel.
Este posibil ca Samuel să fi întâmpinat dificultăţi serioase în a-i transmite o solie de mustrare maestrului său, faţă de care se dovedise atât de supus şi ascultător. Dar Eli l-a încurajat, iar Samuel combina perfect respectul faţă de oameni cu fidelitatea faţă de Dumnezeu.
Succesul la un pas de tine:
Cum ai îndeplini o misiune de asemenea delicateţe ca aceea a lui Samuel în acest episod? Dispoziţia de a asculta dă şi astăzi aceleaşi roade.
