Şi chiar de nu ne va scoate, să ştii, împărate, că nu vom sluji dumnezeilor tăi şi nici nu ne vom închina chipului de aur, pe care l-ai înălţat!” Daniel 3:18
Se pare că cei trei tineri cunoşteau bine valoarea etică în raport cu orientarea comportamentală. Ei considerau că este mai important cum eşti, şi nu cum pari a fi. Pentru ei, caracterul era mai important decât aparenţa personală. Viaţa lor era călăuzită de principii, şi nu de formule comportamentale menite doar să dea bine la privit şi să aducă rezultate şi profit imediat. Ei erau mai interesaţi de câştigul pe termen lung decât de soluţiile ieftine de moment.
Cu siguranţă că în adunarea din câmpia Dura erau o mulţime de oameni care nu erau închinători de bunăvoie ai chipului înălţat acolo, dar considerau că nu trebuiau să genereze prin convingerile lor necazuri pentru alţii şi pentru ei. Aşa că se închinau împreună cu babilonienii autentici, fără să facă notă discordantă.
Aflaţi în faţa unei situaţii limită, cei trei tineri evrei ne oferă una dintre cele mai frumoase lecţii despre valoarea principiilor personale. Credincioşia lor faţă de Dumnezeu nu se baza doar pe principiul cauză-efect. Ei nu se dovedeau ascultători de Dumnezeu numai dacă aveau să fie păziţi de necazuri şi încercări. Chiar dacă fidelitatea lor faţă de Dumnezeu avea să-i coste, ei erau decişi să meargă până la capăt. Nu aşteptau o răsplată imediată şi, de fapt, nici nu aşteptau vreo răsplată, ci au ales să rămână credincioşi lui Dumnezeu orice s-ar fi întâmplat.
Succesul la un pas de tine:
Enumeră o serie de principii personale pe care nu ai fi dispus să ţi le încâlci orice s-ar întâmpla. Dacă nu ai, începe să-ţi stabileşti asemenea valori. Importanţa păstrării acestora se va dovedi în timp.
