Împăratul a luat cuvântul şi a zis: „Oare nu este acesta Babilonul cel mare, pe care mi l-am zidit eu, ca loc de şedere împărătească, prin puterea bogăţiei mele şi spre slava măreţiei mele?” Daniel 4:30
Modul de gândire tipic lui Nabucodonosor reprezintă un model specific omului fără Dumnezeu. Acest tipar este de inspiraţie luciferică şi a devenit comun lumii şi omenescului. Spiritul lumesc este caracterizat de înălţare de sine, gratificare de sine, egocentrism şi egolatrie.
Împăratul Babilonului, aflat pe terasa palatului său, priveşte peste toată splendoarea capitalei lumii de atunci şi se simte atotputernic. De fapt, ceea ce îl face să se creadă centrul lumii este beţia puterii. Accesul la putere poate distorsiona serios gândirea şi comportamentul.
Probabil că ceva asemănător i s-a întâmplat lui Lucifer când s-a văzut pe cea mai înaltă poziţie ocupată vreodată de o fiinţă creată, înconjurat de slava lui Dumnezeu şi ocupat zilnic cu transferul de adoraţie dinspre univers înspre Dumnezeu, puterea poziţiei sale l-a făcut să nu mai perceapă realitatea în mod corespunzător. Tentaţia puterii a devenit aşa de mare, încât a început să-şi imagineze scenarii posibile în care el se afla în centrul atenţiei. Momentul s-a dovedit fatal. Nabucodonosor avea să constate acelaşi lucru.
În toiul reveriilor sale, împăratul încerca să se recompenseze pe sine pentru toate realizările strălucitoare care-l înconjurau. Simţea că cineva trebuia s-o facă. De la această fază şi până la a cere închinarea necondiţionată a oricărui muritor, nu era decât un pas. Aceasta este egolatria, o componentă nelipsită a demenţei izvorâte din putere şi orgoliu.
Succesul la un pas de tine:
Spiritul babilonian este prezent oriunde şi oricând pe pământ. El atinge tot ceea ce este pământesc. Este foarte utilă o îndepărtare conştientă de acest pericol. Cu cât o faci mai repede, cu atât mai bine.
