Şi păstorii s-au întors, slăvind şi lăudând pe Dumnezeu pentru toate cele ce auziseră şi văzuseră şi care erau întocmai cum li se spusese. Luca 2:20
În timp ce Maria se bucura de veştile bune venite de la păstori, aceştia, la rândul lor, au primit o dulce confirmare că viaţa lor îl interesa pe Dumnezeu. Tocmai ei, din tot ţinutul acela, să primească vestea cea bună care avea să fie o bucurie pentru tot poporul şi pentru toate popoarele; ce putea fi mai frumos! Când au constatat că toate erau aşa cum le povestiseră îngerii, ei au preluat cuvintele acestora şi au format un adevărat refren al cântecului lor.
Pentru păstorii întorşi de la staulul din Betleem, cuvintele de laudă şi mulţumire nu erau o rutină săptămânală cu ocazia adunării la casa Domnului. Ei exclamau, plini de uimire şi bucurie, cuvinte pe care nu le spuneau de obicei. O fervoare unică şi nemaiîntâlnită le anima gândurile şi simţămintele. Slava era în mintea şi în inima lor, iar cuvintele de exclamaţie nu făceau altceva decât să exteriorizeze lumina care strălucea în viaţa lor.
Frumuseţea cerească a corului de îngeri care s-a apropiat de pământ, vestind slava lui Dumnezeu în locurile preaînalte şi pace pe pământ între oamenii plăcuţi Lui, le inunda păstorilor vieţile şi le umplea sufletul cu atmosfera de la tronul lui Dumnezeu. Ritmul şi melodia cerului le străbăteau fiinţa, şi cuvintele lor erau o prelungire a cântecului venit din cer. Ca un refren întârziat, cântările lor se auzeau străbătând peste dealurile pustii, în timp ce cu toţii se întorceau de la întâlnirea cu vestea cea bună întruchipată în Pruncul din iesle, purtat pe braţe de Iosif şi Maria. Un fior al excelenţei şi al favorii lui Dumnezeu le însoţea paşii întoarcerii acasă.
Succesul la un pas de tine:
Asemenea momente de înălţare sufletească ne sunt date în funcţie de interesul acordat lucrurilor sfinte. Caută-L pe Dumnezeu şi El Se va lăsa descoperit!
