Unul din tâlharii răstigniţi îl batjocorea şi zicea: „Nu eşti Tu Hristosul? Mântuieşte-Te pe Tine însuţi şi mântuieşte-ne şi pe noi!” Luca 23:39
Pe Golgota se aflau trei cruci, reprezentând trei categorii fundamentale de oameni. Cei trei răstigniţi se aflau acolo împreună, la acelaşi nivel, aparent îndurând aceeaşi soartă, în momentul suprem al istoriei mântuirii. Şi totuşi, fiecare dintre cei trei se deosebea fundamental de ceilalţi doi.
Pe poziţia din mijloc Se afla Mântuitorul lumii, dându-Şi viaţa pentru mântuirea noastră. El era accesibil încă fiecăreia dintre cele două extreme situate de-o parte şi de cealaltă. Pentru cei doi tâlhari, fiecare minut era de o importanţă veşnică. Harul lor îşi măsura cu mare repeziciune ultimele clipe.
Unul dintre tâlhari era de o răutate extremă. El se dovedea a fi ceea ce fusese toată viaţa: sarcastic, agresiv, neînduplecat şi fără pic de compasiune pentru viaţa sau suferinţa altcuiva. El încerca să arate curaj, forţă şi bărbăţie, afişând o aură de erou care-şi îndeplinea misiunea până la capăt. Dorea să îi impresioneze pe cei din jur prin felul în care suporta propria execuţie. Chiar şi în această situaţie, el îi sfida pe toţi cei din jur şi, dacă ar fi putut, ar fi continuat să mai facă rău cuiva. Era un tâlhar, un făcător de rău fără lecuire şi fără nici cea mai mică licărire că ar fi dorit să se întoarcă sau să se schimbe.
Partea cea mai rea a situaţiei sale era atitudinea faţă de mântuire. Cuvintele lui lăsau să se înţeleagă necredinţa şi totala orbire spirituală în care se afla. El nu putea să-L vadă alături de el pe Mântuitorul lumii murind nevinovat, ci doar pe un semen vrednic de ocară şi pedeapsă ca şi el.
Succesul la un pas de tine:
Devii ceea ce alegi să fii! Alege binele şi continuă!
