Şi, fiindcă avea acelaşi meşteşug, a rămas la ei şi lucrau: meseria lor era facerea corturilor. Fapte 18:3
Ajuns în Corint, Pavel a încercat o nouă abordare a oamenilor. El şi-a dat seama că doar prin cuvântări publice de la înălţimea amvonului nu se ajunge prea uşor la inima oamenilor. El a căutat deci o cale de a li se alătura şi de a se apropia de ei, prin intermediul unei meserii sau ocupaţii zilnice. Cum meseria gazdelor sale era facerea corturilor şi această meserie o cunoştea şi el, calea de acces spre inima oamenilor era deja pregătită. Ei aveau să lucreze în diverse locuri unde, fiind în legătură nemijlocită cu oamenii, aveau timp şi ocazii suficiente să le împărtăşească natural convingerile creştine.
Unii probabil că respingeau din capul locului asemenea subiecte de conversaţie, alţii erau indiferenţi sau foarte puţin interesaţi. Făcătorii de corturi nu aveau să insiste prea mult pe lângă niciunii dintre aceştia. O altă parte dintre cei cu care erau în legătură parcă aşteptau de mult ca cineva să le explice asemenea lucruri. Aceşti misionari făcători de corturi aveau să se ocupe mai ales cu cei căutători de Dumnezeu. După ce în timpul săptămânii ei stabileau o serie de contacte, la sfârşitul celor şase zile de lucru apostolul îşi chema prietenii la întrunirile publice organizate în sinagoga din Corint.
Cum numărul persoanelor interesate de adevăr era în creştere, Pavel a trebuit să abandoneze meseria de făcător de corturi şi să se ocupe în exclusivitate de lucrarea Evangheliei. Venirea lui Timotei şi Sila din Macedonia a avut loc tocmai când Pavel chiar avea nevoie de ajutorul lor. Dezvoltarea lucrării cerea noi forţe umane, iar aceşti colaboratori erau cel mai bun răspuns. Pavel era expert în a-şi adapta metodele la condiţiile şi resursele existente, pentru cel mai bun folos al Evangheliei.
Succesul la un pas de tine:
Locul de muncă poate fi cel mai potrivit loc pentru împărtăşirea convingerilor cu cei din jur.
