Nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea; ci fii o pildă pentru credincioşi: în vorbire, în purtare, în dragoste, în credinţă, în curăţie. 1 Timotei 4:12
Acest pasaj biblic este adesea folosit pentru a le atrage atenţia celor în vârstă asupra valorii şi resurselor pe care le reprezintă tineretul. Dar citirea lui atentă ne conduce sigur la altă concluzie. Sfatul ca nimeni să nu-ţi dispreţuiască tinereţea se adresează în primul rând tinerilor. Ceea ce sunt tinerii şi modul lor de comportare îi va determina pe cei din jur să-i respecte sau să-i dispreţuiască. Demnitatea personală nu se impune cu forţa, ci se recunoaşte de la sine şi în mod natural, ca urmare a ceea ce face şi cum se manifestă fiecare.
Respectul celor din jur este strâns legat de nivelul şi calitatea respectului de sine. Cine nu se respectă pe sine nu are cum să fie respectat de către ceilalţi. Dispreţul şi neglijenţa faţă de sine vor fi repede preluate şi dezvoltate de către cei din jur.
Valoarea personală a creştinului este determinată de recunoaşterea descendenţei din Dumnezeu. Ca fii ai lui Dumnezeu, noi nu avem dreptul să ne purtăm altfel faţă de noi înşine, de cum Se poartă Tatăl ceresc faţă de noi. El ne apreciază ca fiind purtători ai chipului Său, iar trupul nostru este considerat, nici mai mult nici mai puţin, templul Duhului Sfânt. În asemenea condiţii, nu ne este permis să ne comportăm abuziv şi distrugător nici cu fizicul şi nici cu psihicul nostru. Cei din jur vor lua notă de modul în care ne vom respecta pe noi înşine, iar atitudinea lor faţă de noi va fi în mod sigur dependentă de acesta, în ultimă instanţă, când tinerii îi respectă pe cei din jur, şi aceştia vor răspunde la fel.
Succesul la un pas de tine:
Ai motive întemeiate să te respecţi pe tine însuţi şi să-i respecţi şi pe ceilalţi, care, la rândul lor, vor face la fel cu tine.