A doua zi, Ioan stătea iarăși cu doi din ucenicii lui.
Ioan 1:35
Misiunea lui Ioan de a pregăti calea lui Mesia cerea ca eforturile sale să fie ajutate de forțele tinere și dedicate ale adepților săi. Ucenicii și ucenicia sunt lucruri de care orice mișcare socială, politică, culturală sau religioasă are nevoie. Nașterea creștinismului nu se putea lipsi de binefacerile și binecuvântarea acestora.
O primă însușire a unui adept este să adopte crezul și filozofia de viață a maestrului. Este foarte adevărat că ucenicia lui Ioan Botezătorul a fost destul de puțin cunoscută. Ea trebuie căutată la marginea dinspre Marea Moartă a pustiului Iudeii. El a preluat stilul de viață foarte sobru și distins al ebioniților din Qumran care se îndeletniceau, în exclusivitate, cu transcrierea și promovarea Scripturilor Vechiului Testament. Ca cineva să-i devină ucenic trebuia să adopte mai întâi gândirea și practica credinței lui Ioan.
O altă însușire de bază a unui ucenic este dispoziția sa de a se modela după calapoadele doctrinei și comportamentelor promovate de învățător. Slujba profetică a lui Ioan îi făcea viața relevantă din punct de vedere al obiceiurilor și trăsăturilor caracteristice. Programul său de lucru prezenta particularități absolut originale pe care un adept trebuia să le adopte fără îndoială.
Ucenicii lui Ioan s-au dovedit atât de sensibili la predicarea sa încât atunci când Isus a venit să Se boteze, unii dintre ei au fost gata să devină ucenicii Aceluia despre care Ioan predicase așa de convingător. Pe deoparte, Hristos avea nevoie de adepți, iar pe de altă parte, adepții lui Ioan aveau nevoie să se dezvolte mai mult și mai departe în vederea slujirii publice. Nu este de mirare că, după alți trei ani și jumătate, ucenicii lui Isus au devenit apostoli cu toate capacitățile de slujire bine dezvoltate.
Adepții trebuie să fie dispuși să transmită mai departe ce au învățat în perioada de ucenicie. Apostolii au dovedit cu prisosință această cerință a uceniciei. Misiunea lor nu a fost nici ușoară și nici scutită de riscuri. Dar determinarea ucenicilor de a transmite mai departe învățăturile și tehnicile de lucru ale Învățătorului a făcut ca biserica lui Hristos să cunoască una dintre cele mai puternice dezvoltări dintre câte au fost vreodată pe pământ.
Astăzi lucrurile nu s-au schimbat, cu toate schimbările rapide la care este supusă societatea contemporană. Ucenicia rămâne singura soluție de supraviețuire și stabilitate a bisericii. Tu și cu mine trebuie să ne găsim locul în sistem.
Doamne, continuă să formezi în mine omul de care ai nevoie. Amin!
