Fiindcă mirele zăbovea, au ațipit toate și au adormit.
Matei 25:5
Putem vorbi despre somn în fel și chip. Am ales aici să ne gândim la sensul grav al adormirii – adormirea în post, adormirea în misiune, ceea ce constituie un delict grav cu consecințe foarte serioase atât asupra celui ațipit, cât și asupra celor pe care nevegherea sa îi afectează.
În mod interesant, în contextul parabolei celor zece fecioare, Dumnezeu nu condamnă adormirea, ci lipsa de pregătire. Dacă adormirea este scuzabilă cumva din cauza limitelor omenești vizavi de oboseală, stres și solicitare, pregătirea sau lipsa ei devine epicentrul cutremurului venirii Mirelui. Ea devine criteriul de selecție între a fi cu Mirele în odaia de nuntă în lumină și bucurie sau a fi lăsat afară în întuneric,unde este scrâșnirea dinților.
Pregătirea este o experiență care se produce înaintea adormirii, în starea de veghe. Dacă starea de veghe este folosită în mod corespunzător, atunci adormirea nu este un lucru prea grav. Ar fi fost de dorit ca fecioarele din parabolă să rămână în stare de veghe până la întoarcerea Mirelui, dar, dacă această condiție nu a putut fi îndeplinită, atunci măcar pregătirea să fi fost corespunzătoare.
În această parabolă este vorba despre prevedere. Așa cum spune însăși etimologia cuvântului, prevederea este o vedere mai dinainte, mai din timp, a ceea ce urmează să se întâmple și chiar mai mult decât atât, o acțiune corespunzătoare, în consecință. Omul prevăzător își face iarna car și vara, sanie, pentru ca dacă se întâmplă ca vremea să se schimbe pe neașteptate, să nu fie surprins neplăcut și nepregătit.
Dacă adormirea este aplicată demersului vieții umane pe acest pământ, atunci ea este metafora morții. Probabil că fecioarele nu au fost mustrate pentru adormire pentru că aceasta era, oarecum, acceptabilă și de înțeles. La fel, oamenii nu sunt condamnați pentru faptul de a fi muritori și de a fi supuși perimării, ci pentru modul în care au folosit timpul vieții dinainte de moarte.
Până când se mai spune „astăzi” putem face ceea ce trebuie;să ne pregătim pentru a nu fi surprinși la venirea Mirelui. Adormirea poate veni oricând. O putem aștepta activ și conștienți de propria vulnerabilitate și va fi bine.
Doamne, în timpul de așteptare Te caut din toată inima, pentru a fi total transformat în asemănarea Ta divină. Amin!
