A venit o femeie care avea un vas de alabastru cu mir de nard curat, foarte scump, și după ce a spart vasul, a turnat mirul pe capul lui Isus.
Marcu 14:3
Iată un mineral care s-a încărcat de semnificație pentru simplul fapt că o femeie a adunat ban pe ban și a cumpărat un vas de alabastru, plin cu mir de nard. Materialul în sine nu este considerat o piatră prețioasă și face parte dintr-o listă de aproape o sută, împreună cu alte minerale despre care omul obișnuit nu vorbește niciodată. Sunt sigur că și geologii au probleme serioase când trebuie să le identifice și au nevoie de nomenclatoare specializate. Sulfatul de calciu, ghipsul, sau gipsul, este familia din care se trage alabastrul, care se prezintă sub o infinitate de culori și nuanțe și se folosește până în prezent pentru confecționarea diferitelor lucrări și obiecte de artă.
Alabastrul despre care vorbim a devenit celebru în momentul în care a fost spart, pentru a se extrage încărcătura valoroasă și plăcut mirositoare. De fapt, conținutul a făcut ca vasul de alabastru să coste cât un salariu mediu pentru un an. Îndată ce parfumul a umplut camera în care se aflau ucenicii, gazda, Isus și Maria, reacțiile nu au întârziat să apară. Alabastrul sacrificat a intrat într-un con de penumbră, iar sentimentele celor prezenți au intrat în scenă. Totul a pornit de la nemulțumirea lui Iuda, căruia i-a scăpat ocazia de a mai aduna câteva procente în contul personal.
Curând s-a inflamat gazda și ceilalți ucenici pentru că nemulțumirea, indiferent de sursă și natură, naște altă nemulțumire și devine contagioasă. De fapt noi trăim o pandemie de nemulțumire care se acutizează cu fiecare generație de nemulțumiți.
Învățătorul și Maria fac notă discordantă. Parcă sunt din altă lume. Ei sunt în lumea vasului de alabastru sacrificat. Maria este plină de fervoarea recunoștinței pentru ce înseamnă Învățătorul pentru ea. Ar fi dorit ea însăși să fie vasul de alabastru și să se dăruiască pentru ungerea plăcut mirositoare a Maestrului, care i-a dăruit viața pe care și-o dorise dintotdeauna și pe care numai El i-a dat-o cu adevărat. Acolo este însă Isus care primește ofranda Mariei și este încântat de percepția ei profund spirituală, în contrast cu gazda și ucenicii Săi. Gestul Său de apărare în favoarea Mariei a făcut ca alabastrul să facă istorie. Alabastrul poate fi modelul nostru de sacrificiu, care ne poate chiar eterniza.
Doamne, mi-ar plăcea să fiu asemenea vasului de alabastru al Mariei, să mă sacrific pentru a umple lumea de parfumul recunoștinței și gratitudinii. Amin!
