Iată, Eu stau la ușă și bat! Dacă aude cineva glasul Meu și deschide ușa, voi intra la el, voi cina cu el, și el, cu Mine.
Apocalipsa 3:20
Această imagine profetică ne este foarte familiară, dar semnificațiile ei sunt departe de a fi epuizate. Cu cât zăbovim mai mult asupra ei cu atât sensurile descoperirii dumnezeiești sunt mai profunde și mai captivante.
Un Oaspete binevoitor și bun zăbovește de multă vreme la ușa vieții noastre, El Însuși este ușa prin care avem acces la viață, viață prosperă și îmbelșugată, viață veșnică și binecuvântată. Ne desparte un simplu gest de interes și bunăvoință. El folosește toate posibilitățile să ne atragă atenția. Ciocănește, strigă, se mișcă prin dreptul ferestrelor, ca să știm că n-a plecat și are ceva important să ne transmită.
Uneori ne întreabă în șoaptă dacă avem nevoie de căldură sufletească, alteori ridică tonul dacă urechea noastră este surdă sau blocată de vreun dop de cerumen. Răbdarea divină Însăși întruchipată este pusă la lucru pentru a ne ajuta să-I distingem intențiile și posibilitățile.
Dacă ne decidem să tratăm inițiativa Sa cu interes și prioritate, începem să distingem dragostea pe care este nerăbdător să ne-o arate, în situația în care noi suntem atât de doritori și dependenți de ea. Apăsăm pe clanță din interior,deoarece de afară nu o poate nimeni acționa, nici chiar El Însuși, Proprietarul. El ne-a dat toate cheile pe mână ca să fim în siguranță cu privire la respectarea vieții private și la inviolabilitatea domiciliului. Este foarte bine așa, din moment ce sunt atât de mulți șarlatani și spărgători prin zonă.
Apăsăm pe clanță și… surpriză, Oaspetele ne umple casa de lumină, bucurie și frumos. În timpul cinei pe care El Însuși o comandase deja pentru noi doi, avem diferite subiecte de discuție. Unele sunt incomode, precum discuția Lui cu femeia din Samaria, dar toate discuțiile au un final fericit. În cele din urmă, El ne aduce surpriza, surprizelor, o propunere de căsătorie și un inel de logodnă. Suntem invitați la propria nuntă, care poate începe chiar acum, pentru a nu se mai sfârși niciodată.
Doamne, nici ușa inimii mele nu este deschisă în mod corespunzător. Îți mulțumesc că nu ai plecat și continui să fii interesat de o cină împreună cu mine. Deschid chiar acum. Amin!
