Căci întristările noastre ușoare de o clipă lucrează pentru noi tot mai mult o greutate veșnică de slavă.
2 Corinteni 4:17
Sensul principal al cuvântului „balast” este acela de greutate necesară echilibrării unor mijloace de transport în aer, pe apă sau în mediul submarin. Balastul este o greutate banală și ieftină, aflată la îndemână, dar care este folosită în mod foarte ingenios pentru îndeplinirea unei misiuni cu succes. Fără balast, nici aerostatul, nici cargoul fără încărcătură și nici submarinul nu s-ar descurca deloc. Balastul este greutatea necesară succesului.
Apostolul Pavel meditează pe marginea sensului vieții și ajunge la concluzia că dificultățile curente constituie mijloace eficiente pentru marile realizări spirituale pe care le sugerează prin metafora „greutate veșnică de slavă”. Este ca și cum Pavel ar spune: „greutățile banale și inerente ale existenței au meritul de a contribui la prefigurarea valorilor consistente cu semnificație veșnică de mare calibru.
Am putea lua de exemplu asocierea în viață cu un partener mai greu de înțeles sau cu un șef sau coleg mai sensibil și pretențios. La prima vedere s-ar putea considera această situație ca fiind o asociere nefericită, dar s-ar putea dovedi cu timpul că alături de oamenii dificili există toate condițiile pentru dezvoltarea unor trăsături de caracter sau aptitudinii care altfel ar rămâne în stadiul rudimentar. Din perspectiva veșniciei, răbdarea, amabilitatea, anduranța, stabilitatea emoțională, reziliența și alte trăsături de caracter din acest buchet pot fi considerate avantaje care să facă diferența dintre salvat sau pierdut. Și atunci stânjeneala de la începutul relației se va dovedi o mare binecuvântare. Fie slăvită școala lui Hristos în care necazurile vieții noastre de zi cu zi cizelează un caracter de valoare eternă.
Doamne, Îți mulțumesc pentru dificultățile de zi cu zi care pot lucra și în mine o greutate veșnică de slavă. Amin!
